Prima femeie ministru de Finanţe din România, despre tăierile ilegale de păduri: „Vorbim şi despre corupţie”

Într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”, fostul ministru al Finanţelor, Ioana Petrescu, vorbeşte despre noul său proiect, Asociaţia “Pur şi simplu verde”. Mărturiseşte că a lăsat în urmă Pro România încă din octombrie 2020 şi nu mai este implicată în niciun proiect politic.

Ioana Petrescu, prima femeie ministru al Finanţelor din România (în Guvernul Ponta), recent premiată la Gala “Împreuna protejăm România” pentru implicarea în conştientizarea protecţiei mediului a lansat, la jumătatea lunii trecute Asociaţia “Pur şi Simplu Verde”, o organizaţie nonguvernamentală, independentă şi apolitică înfiinţată din convingerea că este nevoie de sprijinul şi acţiunea societăţii civile pentru ca România să se dezvolte durabil.

Adevărul: Care au fost resorturile care v-au împins să creaţi asociaţia “Pur şi simplu verde”. Când v-a venit ideea?

Începând cu 2019, mi-am petrecut timpul între Bucureşti şi Boston, unde sunt cercetător la Harvard. În această perioadă, am început să observ mai bine diferenţele în preocupări legate de sustenabilitate, schimbări climatice, politici de mediu şi de energie dintre cele două ţări.

De exemplu, din decembrie 2019 se tot vorbeşte peste ocean despre Pactul Verde European şi despre modul în care politicile energetice, de transport, industriale şi agricole vor fi modificate drastic în următorii ani, pentru a reduce amprenta lor de carbon. Ne-a luat foarte mult timp în România să începem să vorbim despre Pactul Verde European şi nici astăzi nu se discută foarte mult despre impactul pe scară largă al acestui program, asupra economiei şi a societăţii.

În iulie, se discuta despre noile fonduri puse la dispoziţia statelor membre, acele Next Generation EU Funds şi despre planurile pe care ţările membre trebuie să le scrie referitor la reformele pe partea de mediu şi de digitalizare. Deşi România ar trebui să primească 30 de miliarde de euro din acest fond, prima variantă a planului naţional de redresare şi rezilienţă a fost prezentată abia în noiembrie, fără dezbateri prealabile şi fără a îndeplini condiţiile minimale de alocare a fondurilor pentru proiecte de mediu şi pentru digitalizare.

După alegerea lui Joe Biden în noiembrie 2020, a devenit clar în SUA că schimbările climatice vor fi privite ca un element esenţial al politicii externe şi al securităţii naţionale a SUA. Experţii de peste ocean discută chiar despre faptul că SUA vor include problema climatului şi a mediului în politicile lor comerciale, în programele de ajutor extern şi chiar în disponibilitatea lor militară. La noi din păcate, nu se discută nimic legat de acest subiect.

Pur şi simplu, nu ne interesează îndeajuns aceste probleme şi preocupările globale legate de schimbările climatice şi sustenabilitate nu sunt nici pe buzele oamenilor publici şi nici nu ajung la urechile cetăţenilor. Când vezi că trebuie făcut ceva în jurul tău şi nu se înghesuie prea multă lume să facă, îţi sufleci mânecile şi te apuci de treabă.



Adevărul: La momentul lansării proiectului, aţi avut alături profesionişti în probleme de mediu, energie şi digitalizare din ţară şi din străinătate. Cum aţi reuşit să-i mobilizaţi?

Toţi cei prezenţi la lansare sunt membri în această organizaţie. Majoritatea sunt prieteni atât din SUA, cât şi din România şi au răspuns imediat invitaţiei de a da o mână de ajutor. Toţi înţeleg foarte bine că România este cu mulţi ani în urma ţărilor dezvoltate din punct de vedere al sustenabilităţii şi al protecţiei mediului înconjurător şi că ţara noastră are nevoie de tot sprijinul pentru a prinde din urmă restul ţărilor europene.

“ŢARA NOASTRĂ SE NUMĂRĂ PRINTRE STATELE UE CU CEA MAI MARE RATĂ A DECESELOR CAUZATE DE POLUARE”

Adevărul: Care este mesajul pe care asociaţia vrea să-l transmită şi ce credeţi că trebuie schimbat în România când discutăm despre probleme de mediu. Care ar fi, mai exact, principalele probleme identificate?

Mesajul e unul simplu. Efectele activităţii umane asupra mediului devin din ce în ce mai vizibile şi ne afectează veniturile, sănătatea şi calitatea vieţii. Trebuie să punem umărul cu toţii să facem ceva concret pentru protejarea mediului înconjurător şi să găsim modalităţi de dezvoltare durabilă, adică o dezvoltare care să satisfacă nevoile oamenilor în prezent, fără a compromite viitorul copiilor noştri.
Sunt multe probleme care ne afectează în mod direct.

Una dintre acestea este poluarea aerului. Nu spun doar eu asta. Poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai importante trei probleme urbane rezultate în urma unui sondaj realizat de Banca Mondială, sondaj la care au participat peste 13.000 de locuitori din 41 de localităţi urbane din România. Din păcate poluarea are efecte nocive asupra sănătăţii. Conform unui raport Eurostat din 2017, ţara noastră se numără printre statele UE cu cea mai mare rată a deceselor cauzate de poluare, cu o rată a deceselor suplimentare pe an de 180 la 100.000 de locuitori.

O altă problemă o reprezintă exploatările forestiere ilegale care s-au ridicat la 20 de milioane m3/ an între 2013 şi 2018. Asta înseamnă că, în această perioadă, volumul de lemn tăiat ilegal a fost acelaşi cu volumul de lemn tăiat oficial, conform Comisiei Europene.

Ultima, dar nu cea din urmă problemă este că nu suntem pregătiţi pentru o tranziţie energetică şi asta poate avea efecte negative asupra populaţiei. România ar trebui să investească masiv pentru tranziţia zonelor miniere afectate de eliminarea cărbunelui din sistemul energetic, până în anul 2030. Întârzierea unui plan de eliminare treptată a cărbunelui poate să ducă (direct şi indirect) la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă. Valea Jiului şi judeţul Gorj sunt regiunile care vor fi cel mai puternic afectate de eliminarea cărbunelui, dacă nu investim din timp în surse de energie alternativă şi în educaţie continuă pentru lucrătorii afectaţi de aceste schimbări. Finanţare europeană există, însă e nevoie de un program bine gândit de recalificare a forţei de muncă şi de diversificare a activităţii în regiune.

“E CLAR CĂ ATUNCI CÂND VORBIM DESPRE TĂIEREA ILEGALĂ A 20 DE MILIOANE MC/AN, VORBIM ŞI DESPRE CORUPŢIE”

Adevărul: La Gala “Împreună protejăm România”, aţi primit premiul de excelenţă pentru implicarea în conştientizarea protecţiei mediului Atrăgeaţi atenţia asupra exploatării forestiere ilegale a pădurilor româneşti. Cum descrieţi acest fenomen, care sunt efectele lui nocive identificate, ce e de făcut pentru stoparea lui?

Exploatarea ilegală a pădurilor duce la o reducere semnificativă a bazinului natural de carbon al pădurilor, o pierdere a biodiversităţii şi o creştere a riscului de dezastru. Tăierile ilegale ne costă anual 6 miliarde de euro, conform Raportului de ţară al Comisiei Europene din februarie 2020. Din păcate, exploatarea ilegală poate duce şi la mai multe inundaţii. Nu ar trebui să ne mire că în perioada 2002 – 2012, România a înregistrat cel mai mare număr de victime şi de case avariate din cauza inundaţiilor din UE. Costul total al acestor inundaţii este estimat de către Comisia Europeană la 3,6 miliarde de euro.

Sunt multe lucruri de făcut. Am putea începe prin implementarea măsurilor recomandate de Comisia Europeană: revizuirea Codului Silvic, îmbunătăţirea capacitaţii administrative a Romsilva şi mai multă transparenţă în ceea ce priveşte activităţile pădurilor.

Reducerea corupţiei este şi ea foarte importantă. E clar că atunci când vorbim despre tăierea ilegală a 20 de milioane mc/an, vorbim şi despre corupţie. Ar trebui să fie un semnal de alarmă că suntem din nou pe locul 1 în UE la percepţia asupra corupţiei, conform organizaţiei Transparency International, după ce cu numai câţiva ani în urmă, stăteam mai bine decât vecinii noştri. E important să ne gândim la măsuri care să aibă efecte permanente asupra corupţiei, nu doar unele temporare, cum am făcut până acum.
“MĂ VA AJUTA ÎN DIALOGUL CU DECIDENŢII”

Adevărul: În ce măsură vă va ajuta în acest proiect experienţa dvs. politică de primă femeie ministru al Finanţelor din România?

Mă ajută faptul că am cunoscut mulţi oameni minunaţi care m-au urmat în acest proiect. Cred că înţelegerea modului de funcţionare al sistemului politic şi al administraţiei publice mă va ajuta în dialogul cu decidenţii. Şi nu în ultimul rând, experienţa de la finanţe mi-a dat încrederea că merită să fii primul care deschide o uşă, chiar dacă e mai greu la început şi ai parte de foarte multe critici. Odată ce ai deschis o uşă, intră mai mulţi pe ea, după tine.

Adevărul: Şi, pentru că am amintit de latura politică, care sunt proiectele dvs. din această zonă, cum comentaţi rezultatele PRO România la alegerile Parlamentare şi ce şanse de revenire daţi partidului?

Acum mă ocup de gestionarea noii asociaţii şi de munca mea de cercetare de la Harvard Kennedy School şi nu sunt implicată în niciun proiect politic.

Cât despre rezultatele partidului PRO România la alegerile parlamentare, cred ca este responsabilitatea liderilor partidului să analizeze ce a mers şi ce nu a mers la ultimul scrutin şi să tragă nişte concluzii. Eu nu mai sunt membru PRO România din octombrie 2020.

Şansele de revenire ale partidului depind de ce vor face liderii şi membrii săi în perioada imediat următoare.

Publicitate
Publicitate

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *