Daniela Cîmpean explică acțiunea de împădurire cu și fără mască (CP)

În urma criticilor dure apărute în spațiul public cu privire la nepurtarea măștii de protecţie la acțiunea de împădurire de zilele trecute, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a declarat următoarele:

Publicitate

Bine și rău în vreme de pandemie

“O jumătate de adevăr este adeseori o mare minciună”-
Benjamin Franklin

Sâmbătă dimineața mi-am început ziua bucuroasă pentru că urma să o petrec la o acțiune concretă de grijă pentru viitor și natură: plantarea de puieți sub îndrumarea specialiștilor de la Ocolul Silvic Tălmaciu.



Eram bucuroasă pentru că răspundeam invitației unui grup minunat de tineri voluntari, care, pe timpul și banii lor, au arătat că bunătatea chiar există, ajutând, de peste un an jumătate, în mod regulat, persoane în vârstă la cumpărături, sprijinind cu rechizite și hrană copiii din comunități sărace, aducând un zâmbet și o floare în centrele sociale și cadrelor medicale, contribuind la terminarea Șurii Culturale Gușterița sau pregătind construcția unui loc de joacă pentru copii din Brădeni.

Eram bucuroasă, în plus, pentru că acești voluntari sunt, majoritatea, membri ai organizației tinerilor liberali. Bucuroasă nu pentru insigna lor de partid, ci pentru că munca lor, valorile pe care le susțin și pe care le promovează, implicarea în folosul celor din jur, mi-au dat speranța că viitorii oameni politici liberali, la Sibiu, vor fi și mai apropiați de comunitate, și mai sensibili la nevoile celor din jur, și mai buni!



Plantatul puieților a mers bine și ne-am bucurat de câteva ore frumoase în natură. A fost și greu, unii am făcut chiar mici bătături de la săpat, ne-am descoperit mușchi care nu știam că există.
Dar a meritat cu prisosință și efortul fizic, și o sâmbătă petrecută departe de familie.
Am făcut împreună multe poze frumoase, nu pentru a ne lăuda cu ele, ci pentru a ne aduce aminte, cu bucurie, de o zi în care efortul a meritat.



Dintre acestea, una a părut extrem de importantă și ne-a transformat, pe toți, în eroi negativi: cea în care apăream, fără mască, în bena unui camion!
Nu a fost nimic extraordinar în această întâmplare: chiar am greșit și timp de câteva minute am dat masca jos chiar dacă nu făceam efort fizic.

Nu a fost rea voință și nu a fost nici măcar cu intenție. O recunosc deschis și îmi asum această greșeală. Voi plăti, desigur, amenda, ca oricare cetățean care încalcă o regulă, fie că e vorba de trecut în grabă când semaforul este roșu sau de lipsa măștii pentru câteva minute. Si voi fi mai atentă decât am fost până acum, așa cum suntem cu toții.



Însă pentru că sunt om politic, din ziua aceea și, mai ales din munca acelor voluntari anonimi (și de aceea mult mai importanți decât cei care am participat și suntem persoane publice), nu a mai rămas decât partea rea, partea care demolează, partea care acuză. Nu mai contează puieții, nu mai contează voluntarii, nici efortul,nici rezultatele….contează doar că, iată, câțiva liberali nu au purtat masca în aer liber timp de câteva minute.



Nu știu dacă într-un an de pandemie vouă vi s-a întâmplat să uitați de mască… Poate că nu, și aș fi bucuroasă ca eu să fiu una dintre putinele excepții negative… Pentru că eu, sinceră să fiu, am mai uitat de câteva ori, ca și cele câteva minute de sâmbătă, că masca trebuie să ne însoțească în fiecare clipă. Deși o port la birou, deși o port mereu în spații publice, într-o dimineață am făcut câțiva pași pe stradă, fără mască. La fel ca sâmbătă, pentru simplul fapt că am uitat. M-am corectat de îndată și m-am gândit că abia aștept să se termine odată, că mai e puțin. Deja se vede luminița de la capătul tunelului și o să revenim curând la viața normală. În altă zi am coborât din mașină, tot fără mască și, înainte de a închide portiera, mi-am reamintit de ea și mi-am reparat greșeala. Pentru aceste întâmplări nu am primit nicio amendă și nici nu m-a văzut nimeni, dar m-am văzut eu! Sunt mici greșeli din viața de zi cu zi, care, cel puțin mie, îmi arată că nu sunt perfectă! Nu sunt perfectă ca om, nu sunt perfectă ca liberal și nu sunt perfectă în niciun fel, cu atât mai puțin ca om politic.

Sunt, însă, un om care învață și care își asumă greșelile! Poate asta e mai important decât dacă primesc pentru orice o amendă, poate că nu…
Personal cred că să ne sprijinim unii pe alții ca să devenim mai buni, ca să greșim mai puțin, e calea adevărată spre un viitor mai bun.
Nu forța, nu acuzele, nu amenzile vor schimba România, ci dorința noastră de a vedea în celălalt un OM.

Această întâmplare m-a făcut, în plus, să mă gândesc că poate teama oamenilor politici de a recunoaște că pot greși, refuzul de a da înapoi orice ar fi, de a admite până la urmă că nu suntem perfecți, are legătură cu astfel de “vânători de vrăjitoare”, în care gesturi mici, simple erori de viața cotidiană, devin motive de “execuție publică” și discreditare.



Poate pandemia scoate ce e mai rău din oameni, dar la fel de bine, poate ne face doar să arătăm ceea ce suntem cu adevărat…
În vremuri bune, sau în vremuri rele, cred că dreapta măsură, toleranța și mai ales o cât de mică urmă de bunătate și înțelegere reciprocă sunt cele care fac cu adevărat diferența.

Din ziua de sâmbătă păstrez în sufletul meu bucuria tinerilor care se întrebau cât de mari vor fi, peste 10 ani, pinii plantați de ei.

Păstrez zâmbetul colegilor de la Ocolul Silvic Tălmaciu, care s-au bucurat că nu ne-am dus pentru imagine, ci efectiv am lăsat în urma noastră un mic petec de pădure nouă.



Păstrez, desigur, și regretul că o clipă de neatenție din partea mea (pe care mi-o asum cu adevărat!) a făcut să uităm bunătatea și efortul celor care construiesc în tăcere, al celor care participă fără să fie persoane publice, fără să vrea să li se știe numele, al celor cărora le pasă și pe mâinile cărora vom lăsa Sibiul și România.

Pentru ei, pentru adevărul complet, postez mai jos câteva poze, care să întregeacă istoria acelei zile.

You may also like...

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *