18.1 C
Sibiu
vineri, 29 martie, 2024

Dacă EU pot şi TU poţi: O campanie pentru colectarea selectivă în judeţul Sibiu

Știri din Județ

SIBIU INDEPENDENT alături de ADI ECO Sibiu demarează o campanie pentru promovarea colectării selective în locuinţe. Deşi este obligatoriu prin lege ca orice locuitor să colecteze selectiv şi să depună gunoiul pe fracţii la pubelele corespunzătoare, mai avem mult până să ajungem la educaţia în domeniu a celor din Occident. Vă propunem o serie de articole prin care diferite persoane din judeţul Sibiu să prezinte cum fac ei colectarea selectivă şi care sunt avantajele din punctul lor de vedere. Şi cum stă bine să dăm noi primul exemplu, în articolul de faţă voi prezenta metodele pe care le abordăm noi, în familia Blaga, în ce priveşte colectarea selectivă.

Începutul este greu

Când am aflat că trebuie să colectăm deşeurile de acasă selectiv am spus că nu e mare lucru, deja făceam asta pentru anumite produse. De la părinţi, am învăţat că borcanele de sticlă nu se aruncă, se refolosesc, mai ales când faci gem, murături etc. Şi unele sticle cu capac pentru bulion sau sirop. Aşa că am pregătit recipiente diferite pentru gunoi. Cel menajer am păstrat un coş mare cu sac în el, pentru plastic am pus un sac de plastic, pentru sticlă şi metal o cutie de carton, pentru hârtie o altă cutie de carton, iar pentru resturile biodegradabile o cutie de plastic cu o punguliţă în ea. Teoria a fost perfectă, practica însă… A durat ceva vreme să ne lămurim care gunoi, unde merge. Ne trezeam seara cu întrebarea: cutia de conservă de peşte merge la metal sau la coşul mare? Ne-am lămurit citind online, trebuie să recunosc. Cutia spălată bine merge la metal, dacă o laşi murdară merge la coşul mare, negru.

Reciclăm pentru noi, nu pentru operatorul de salubritate

În ultimul an, am remarcat ca jurnalist, o adversitate a unor sibieni faţă de operatorul de salubritate din sudul judeţului. Aud adesea pe mulţi că nu mai vor să recicleze (deci presupun că o făceau) şi aruncă tot gunoiul la grămadă. Motivul fiind preţul mărit al abonamentului la gunoi. Ce nu înţeleg ei, că de fapt operatorul de salubritate nu pierde din „mişcarea” aceasta, din contră, câştigă extra. Dacă chiar ar fi vrut că i-o „coacă” operatorului de salubritate, toţi locuitorii judeţului ar depozita gunoiul reciclat selectiv pe fracţii. Sincer m-ar bucura să văd faţa celor de la salubritate când în loc de 6 containere negre/gri ridicate pe zi de la bloc, ar ridica doar unul. Efectul ar fi benefic şi pentru buzunarul nostru pentru că ar scădea foarte mult şi taxa pentru salubritate.

Poţi recicla şi pe bani

Ca să rămânem în aceeaşi idee, există şi alte variante de a recicla unele produse… pe bani! Spre exemplu poţi duce hârtia, plasticul sau sticla şi metalul la diferiţi operatori autorizaţi de colectare deşeuri reciclabile din judeţ. Şi primeşti bani pe ele. Este drept nu mulţi. Depinde ce deşeuri duci. Pentru mine varianta asta nu este rentabilă ca timp şi consum combustibil la maşină. Aş polua mai mult doar cu deplasarea la aceştia, pentru cantităţile mici pe care le producem noi. Aşa că tomberoanele alocate nouă sunt o soluţie eficientă.

O altă metodă de reciclare pe care noi încă o folosim, este refolosirea ambalajelor, în special cele de sticlă. Şi pungile. Nu cred că este casă de sibian fără punga cu pungi. Cât priveşte cărţile, care tot mai des ajung la container, eu sfătuiesc pe toţi să le doneze proiectului sibian non-profit Cărţi fără preţ din strada 9 mai nr 47, Sibiu. Acolo prind viaţă şi faci şi o faptă bună!

Atitudinea pro-activă

În cazul nostru, colectarea selectivă a deşeurilor a scos la iveală altceva. Producem foarte multe deşeuri! Cu toate tehnicile aplicate de reciclare internă, sacii de sticle de plastic se umplu rapid, spre exemplu. La capitolul hârtie adunăm mult datorită comenzilor online sau cumpărăturilor din magazinele de haine şi pantofi. La acestea se adaugă şi reclamele care ne sunt vârâte pe gât în cutia poştală cu duiumul.

Acum un an şi ceva am înţeles că trebuie să luăm o atitudine pro-activă. Când comandăm în oraş cerem fără tacâmuri (care mereu sunt de plastic…) şi folosim cele de metal din casă. Refuzăm reclamele în cutia poştală şi am trecut toate facturile şi corespondenţa pe online. Nu mai listăm decât dacă este strict necesar. Şi evităm cât posibil ambalajele de plastic. Deşi la acest capitol este cel mai greu, deoarece în România toţi producătorii şi distribuitorii vând mâncarea în plastic înfoliată. Pentru ei este mai ieftin şi mai comod, pentru mediu este un dezastru. Aşteptăm şi noi ca legea care obligă toate supermarketurile să instaleze aparate pentru colectat PET-uri contra cost să treacă şi să fie aplicată. Reţin şi acum exemplul Germaniei când mergeam la magazin şi puneai PET-urile în aparat şi primeai un bon cu o sumă de bani ce o puteai folosi în magazin. La noi, unde există asemenea aparate, sunt doar reduceri la nişte produse, care oricum nu îmi trebuie.

În ce priveşte resturile vegetale, ele nu mai ajung la gunoiul maro în cazul nostru. Avem grădină şi facem compost din ele, pe care îl folosim la pomii din livadă.

Dacă NOI putem colecta selectiv, o facem pentru că vrem un mediu sănătos. Suntem parte a comunităţii şi fiecare dintre noi suntem responsabili pentru gunoiul nostru.

Publicitate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Ultimele Știri

CSC Șelimbăr încheie etapa la Miercurea Ciuc