Muzeul ASTRA vă invită la Atelierul gastronomic & Ateliere de confecționare a lumânărilor din seu de oaie și din ceară de albine, începând de astăzi, 24 septembrie în intervalul 12-16, în Muzeul Satului, gospodăria de oier transhumant, provenită din Rășinari și gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos.
Evenimentele fac parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, APELUL Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.
Atelier de confecționare a lumânărilor din ceară de albine
Locul evenimentului: Gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos
În atelierul gospodăriei din Sebeșu de Jos, un meșter boștinar – lumânărar, va confecționa lumânări din ceară de albine folosind instalația pentru confecționarea lumânărilor prin îmbăiere și rulare pe tamburi. Procedeul este unul ingenios prin faptul că instalația ce folosea doi tamburi pentru rularea lumânărilor permitea confecționarea unui număr impresionant de lumânări, toate produse în același timp. Cu toate acestea, priceperea lumânărarului trebuia să fie cu atât mai mare cu cât sunt numeroase aspecte de care trebuia să țină cont: temperatura cerii topită în vănița prin care se trecea firul de bumbac, temperatura menținută în interiorul atelierului, viteza și ritmul cu care sunt învârtiți tamburii pentru a rula firul de lumânare. În teorie, procedeul de realizare a lumânărilor prin această metodă este unul destul de ușor: se trece capătul firului de bumbac prin vănița cu ceară caldă, apoi prin primul orificiu cu ajutorul căruia se îndepărtează excesul de ceară, apoi începe rularea pe primul tambur; când s-a rulat întreaga lungime a firului, capătul acestuia se trece prin vănița cu ceară și apoi prin al doilea orificiu superior ca mărime care va asigura din nou scurgerea surplusului de ceară, apoi se rulează întreaga lungime a lumânării pe cel de al doilea tambur. Procedeul se continuă, până când lumânarea ajunge la grosimea dorită, iar apoi se taie după lungimea necesară. Următoarea operațiune era tăierea la un capăt pentru a elibera parte din fitilul de lumânare.
Atelier gastronomic și atelier de confecționare a lumânărilor din seu de oaie
Locul evenimentului: Gospodăria de oier transhumant, provenită din Rășinari
În curtea gospodăriei din Rășinari, se va desfășura atelierul gastronomic dedicat preparării cărnii de oaie, potrivit rețetelor pastorale, utilizând materia primă care este pretabilă a fi preparată pentru consumul uman, iar prin atelierul de confecționare a lumânărilor din seu de oaie se va valorifica seul, un produs care își găsește valoarea prin transformarea sa în lumânări. Acest atelier își propune să reînvie un meșteșug uitat în negurile timpului, însă practicat până la începutul secolului XX.
Confecționarea lumânărilor din seu de oaie, necesita parcurgerea următoarelor etape: prepararea seului, pregătirea fitilului de lumânare și turnarea lumânărilor. Procedeul confecționării lumânărilor din seu de oaie începea prin topirea și fierberea seului, apoi stoarcerea jumărilor pentru a obține întreaga cantitate de grăsime, urma înmuierea fitilului în seu și turnarea lumânărilor folosind tuburi aflate în scaunul de lumânări. După răcire, formele erau ușor încălzite pentru a facilita scoaterea lumânărilor.
Informații prețioase găsim în Monografia comunei Rășinariu, a lui Victor Păcală apărută în anul 1915, cu ajutorul cărora putem contura tabloul acestei ocupații principale a rășinărenilor: păstoritul, ocupație care a determinat direct și alte arii ale vieții lor dintre care cea mai grăitoare fiind Alimentațiunea. Astfel aflăm, că: Rolul de căpetenie în alimentațiunea țăranului îl are carnea…În timpurile de bunăstare, când oile se tăiau cu sutele de mii în Rășinariu, nu reținea pentru trebuințele casei decât numai fruntea cărnii: pecia, care afumată se numește șușală, articele (picioarele dinapoi cu șoldurile) și spetele (picioarele dinainte)…Dintre cele 12123 capete, câte s-au tăiat în a. 1911, au fost: 2 boi, 33 vaci, 2 junci, 13 viței, 1 bivoliță, 113 porci, 4154 oi și 7805 miei. Statistica populației arată că în anul 1910, în Rășinari erau 6420 suflete, având 1772 numere de casă.
Tot din Monografie, aflăm că la începutul secolului XX, încă se produceau lumânări din seu de oaie, dar și din ceară:
Lumânărari sunt 4, dintre cari 2 fac lumânări de său, iar alți doi lumânări de ceară. Cantitatea acestor produse industriale abia ajunge astăzi pentru acoperirea trebuințelor interne, necum să mai servească și exportului ca în timpurile mai vechi.
Noul circuit expozițional: gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos, staulul și gospodăria de oier transhumant din Rășinari, vă va familiariza cu viața comunităților din cele două localități și prin intermediul unor tehnologii de ultimă generație.
Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.
Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) și beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro
