Reducerea poluării prin reciclarea deșeurilor

Știri din Județ

Gropile de gunoi din jurul marilor orașe devin din ce în ce mai problematice. Deșeurile nu mai au loc, iar autoritățile nu știu ce sa facă cu ele. Deși o mare parte din ele pot fi reciclate salvând astfel nenumărate resurse naturale, ele ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi sau, mult mai rău, în ape sau în păduri unde distrug echilibrul ecosistemului. Cele mai multe dintre gunoaie provin din locuințe: hârtie, pet-uri, pungi de plastic, sticle, aparate electrocasnice, ulei alimentar uzat și chiar resturi de alimente, toate pot fi reciclate, iar materialele rezultate, repuse în uz. Se pot salva în acest mod nenumărați copaci, păduri întregi, mari cantități de apă și de energie electrica, putem evita contaminarea apelor si a pădurilor, dar și pagubele care se pot produce în propria locuință.

Dintr-o locuință, pe parcursul unui an pot fi colectate și reciclate zeci de kilograme de hârtie care pot îmbunătăți cu mult calitatea vieții daca ținem cont de faptul ca un singur kilogram de hârtie reciclată ajuta la evitarea emiterii a peste 900 de grame de CO2 si metan.


Efecte ale deșeurilor toxice:
Deșeurile pot polua solul, aerul, apa de suprafață sau pânza freatică. Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele și animalele. Noroiul din canalizările municipale poate conține elemente toxice dacă deșeurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Dacă- noroiul este folosit ca îngrășământ, aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate. Substanțele toxice pot fi absorbite de plante, ajungând la animalele care au păscut acolo și chiar la oameni.
Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deșeuri toxice. Evaporarea de solvenți toxici din vopsele si din agenții de curățare este o problemă comună.
Poluarea râurilor și lacurilor, dacă este suficient de toxică, poate distruge fauna și flora instantaneu, sau de-a lungul timpului.
Chiar și poluarea care nu este toxica poate omorî. Fosfații si nitrații, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc în lacuri și râuri. Când algele cresc, în prezența luminii solare, produc oxigen. Însă dacă algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantități de oxigen atunci când soarele nu strălucește și când au început să decadă. În final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viată, unele creaturi putând fi otrăvite de toxinele conținute de alge. Acest proces de supracreștere a numărului de alge, numit eutrificație, poate omorî viața din lacuri și râuri. În unele cazuri, anumite alge pot otrăvi apa potabila.
Poluanții subterani pot fi cărați de cursurile de apa subterane. Aceste deșeuri formează coloane lungi de contaminanți, care pot ajunge la suprafață daca apa iese printr-un izvor sau fântână. Foarte periculoși sunt solvenții care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, in aceste coloane de deșeuri se pot întalni și ioni toxici de metal.

sursa: https://www.dsptimis.ro/

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img
- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

Ultimele Știri