Dr. Penţea Ioan Viorel –Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu transmite următoarele recomandări:
Antraxul (cărbunele sau dalac) este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor,fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsă de de un bacil, (Bacillus anthracis) care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale mai numeroase în primăvară şi în anii cu precipitaţii abundente.
Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.
Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi tranşarea lor, prelucrarea pielii şi lânii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.
Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul prezintă scurgeri sanguinolente din orificiile naturale, cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal.
Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul înfecţiei.
În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire ale unui animal, proprietarul are obligaţia:
• să solicite consultarea aimalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
• să nu sacrifice animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
• este interzis a fi întrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
• utilizarea în activitate a hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
• gestionare corectă prin colectare, înlăturare şi inactivare a deşeurilor animaliere;
• persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate;
Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilorr de animale, a autorităţiilor locale, în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:
⇒ Să se comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectiv prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi.
⇒ Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
⇒ Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei,
⇒ Să se respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import- export.
⇒ Să se efectuieze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiuni de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
⇒ Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
⇒ Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar,solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
⇒ Să se asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de o lună, în campanile organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
⇒ Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
• informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
• achiziţionarea alimentelor, în special carne, numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”.
• evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar,
