Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu aduce în prim-plan, în ședința colegiului din această lună, tema combaterii muncii nedeclarate și necesitatea actualizării legislației muncii în acord cu realitățile economice actuale. Inițiativa se aliniază obiectivelor asumate prin Programul de Guvernare, în cadrul capitolului dedicat Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Printre prioritățile asumate la nivel național, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se numără combaterea muncii „la negru” și „la gri”, eliminarea formelor mascate de angajare – precum utilizarea abuzivă a microîntreprinderilor, persoanelor fizice autorizate sau a contractelor de drepturi de autor – precum și revizuirea Codului muncii și a legii dialogului social.
Munca nedeclarată, cunoscută în mod curent drept muncă „la negru”, reprezintă o activitate desfășurată în afara cadrului legal, fără evidență fiscală, protecție socială sau garanții legale pentru lucrători. Practic, persoanele care acceptă astfel de condiții sunt lipsite de drepturi fundamentale și se află la discreția angajatorului.
Fenomen prezent și în județul Sibiu
La nivelul județului Sibiu, fenomenul muncii nedeclarate este întâlnit în mai multe domenii, precum construcțiile, prestările de servicii, comerțul stradal și activitățile din piețe și târguri. De asemenea, există cazuri și în sectoare mai greu de controlat, precum agricultura sau exploatările forestiere, dar și în unele activități industriale din mediul rural. Cu toate acestea, autoritățile precizează că fenomenul nu este unul de amploare generalizată.
Riscuri majore pentru angajați
Consecințele pentru persoanele care muncesc fără forme legale sunt semnificative. Acestea nu beneficiază de salariu minim garantat, sporuri sau concedii plătite, nu sunt asigurate în caz de boală, accident sau maternitate și nu acumulează vechime în muncă pentru pensie. De asemenea, nu au acces la șomaj, servicii medicale gratuite sau cursuri de formare profesională și nu beneficiază de protecția legislației muncii în ceea ce privește securitatea și sănătatea la locul de muncă.
Pe termen lung, lipsa unui contract de muncă afectează inclusiv accesul la credite bancare și alte beneficii sociale, amplificând vulnerabilitatea economică și socială a lucrătorilor.
Sancțiuni dure pentru angajatori
Și angajatorii care recurg la munca nedeclarată se expun unor riscuri semnificative. Conform Codului muncii, amenzile pot ajunge până la 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată fără contract de muncă, plafonul maxim fiind de 1.000.000 de lei. Alte sancțiuni vizează netransmiterea contractelor în registrul salariaților, folosirea angajaților în perioada suspendării contractului sau depășirea programului stabilit pentru contractele part-time.
Pe lângă sancțiunile contravenționale, angajatorii pot răspunde civil și material pentru prejudiciile produse și sunt obligați să achite contribuțiile datorate statului, inclusiv penalități și dobânzi.
Impact asupra mediului economic
Autoritățile atrag atenția că, deși pe termen scurt munca nedeclarată poate părea avantajoasă pentru unii angajatori, pe termen lung aceasta afectează competitivitatea firmelor. Lipsa unui cadru contractual reduce loialitatea și implicarea angajaților și poate afecta calitatea muncii.
În plus, firmele care utilizează muncă nedeclarată creează un climat de concurență neloială față de companiile care respectă legislația și își asumă costurile aferente.
Necesitatea reformei legislative
În acest context, ITM Sibiu subliniază importanța actualizării legislației muncii pentru a reflecta noile realități economice și formele moderne de muncă. Combaterea muncii nedeclarate rămâne o prioritate, atât pentru protejarea drepturilor lucrătorilor, cât și pentru asigurarea unui mediu economic corect și sustenabil.
