Punctele cheie ale dezbaterii privind interzicerea jocurilor de noroc

Publicitate

A avut loc dezbaterea pe tema interzicerii sălilor de jocuri de noroc în municipiul Sibiu, organizată de Primăria Sibiu, iar aceasta nu a fost lipsită de controverse. De la zeci de sibieni care nu au mai putut intra, până la schimburi de replici aprinse, iată care sunt principalele puncte de interes privind dezbaterea de ieri, 7 aprilie, de la Stadionul Municipal.

Mulți sibieni au rămas pe dinafară

Încă din jurul orei 17:00 (dezbaterea fiind anunțată la 18:00), în fața Stadionului Municipal au fost prezenți peste o sută de persoane, numărul acesta crescând până la deschiderea porților.

Astfel a existat un număr de sibieni veniți să își susțină părerea care nu au mai putut intra inițial la dezbaterea publică. Pe măsură ce evenimentul s-a desfășurat, aceștia au putut intra rând pe rând, înlocuind persoanele care au plecat treptat.

Organizatorii au menționat că această limitare a fost necesară pentru a respecta regulile referitoare la securitatea în caz de incendiu, menționând chiar cum că „cineva a amenințat” că va reclama dacă nu se respectă numărul de locuri.

Începutul dezbaterii

În urma recapitulării succinte a propunerilor Primăriei Sibiu referitor la emiterea autorizațiilor pentru funcționarea sălilor de jocuri, Diana Mureșan (consilier local USR) și Constantin Dincă (consilier local AUR) au prezentat fiecare propria propunere privind interzicerea jocurilor de noroc în Sibiu.

Argumentele consilierei USR s-au axat atât în jurul impactului social asupra comunității pe care industria jocurilor de noroc îl are, cât și pe posibilitatea pieței de muncă locale de a absorbi forța de muncă dislocată ca implementare a măsurilor propuse – „noi, de fapt, în Sibiu, avem un deficit de locuri de muncă […] Chiar foarte recent, acum o săptămână, o companie importantă și mare din Sibiu a zis că ar mai avea nevoie de aproximativ 400 de angajați […] pentru că au un deficit de angajați”.

În schimb, consilierul AUR a susținut importanța interzicerii totale a jocurilor de noroc apelând la experiența sa de cadru didactic, unde a observat la prima mână modul în care acestea pot afecta tinerii – „mi-au trecut prin mână mii de elevi, cunosc drama multor familii. Am avut, ca diriginte, [un] elev care și-a distrus viitorul jucând bursă, banii familiei la ruletă. Cunosc persoane care au ajuns să se distrugă și și-au distrus existența căutând mărunțiș prin sălile de clasă ca să meargă apoi să îi joace la pariurile sportive”.

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a susținut că preferă mai degrabă reglementarea și nu interdicția, folosind ca analogie prohibiția alcoolului din Statele unite de la începutul secolului XX. Aceasta susține că înainte de propunerea măsurilor aceasta s-a consultat cu restul consilierilor locali. FDGR a susținut varianta reglementării, grupul de consilieri a susținut varianta interzicerii sau „eventual scoaterea [sălilor de jocuri de noroc] din oraș”, consilierii din partea PSD au susținut reglementarea jocurilor de noroc, această variantă fiind susținută și de consilierul local din partea Forța Dreptei, Victor Leția.

Cele două tabere de la dezbatere

Odată ce reprezentanții locali și-au susținut punctele de vedere, cuvântul a fost dat participanților doritori din audiență, dar nu înaintea difuzării unui material video din partea psihologului Mihai Copăceanu care a susținut necesitatea interzicerii jocurilor de noroc, folosind argumentele aduse și la dezbaterea de pe 2 aprilie de la Biroul Europarlamentarului Nicu Ștefănuță.

Odată începută dezbaterea, au putut fi identificate clar cele două tabere prezente în audiență. Pe de o parte, au fost prezenți diverși membrii ai comunității sibiene, printre care medici psihiatrii, educatori și reprezentanți ai Asociației Părinților din Județul Sibiu ASPASIB, au susținut vehement nevoia interzicerii sau cel puțin a reglementării mult mai aspre față de ce prevede propunerea Primăriei Sibiu.

Aceștia au motivat necesitatea a astfel de măsuri făcând referire la impactul social masiv pe care jocurile de noroc îl au asupra comunității (cum ar fi rata crescută de suicid a persoanelor dependente, riscurile majore la care sunt expuși minorii etc), dar și la felul în care banii pierduți de jucători la jocurile de noroc pot contribui mai mult ecosistemului economic local atunci când aceștia sunt cheltuiți în alte scopuri.

Tabăra majoritară, însă, pare să fi fost alcătuită din reprezentanți sau angajați asociați cu industria jocurilor de noroc. Aceștia au luat cuvântul în majoritatea cazurilor, considerând că interzicerea jocurilor de noroc nu ar face altceva decât să ducă la mai multe probleme decât soluții. Printre principalele puncte susținute de aceștia a fost riscul migrării în piața necontrolată din online și a apariției unei piețe ilicite, contribuția la economia locală, pierderea locurilor de muncă și încălcarea drepturilor antreprenoriale.

Mai mult, aceștia s-au opus și câtorva dintre măsurile propuse de Primăria Sibiu. Spre exemplu, reprezentanții industriei de jocuri de noroc susțin că taxarea propusă este prea ridicată comparativ cu câștigurile sălilor de jocuri. În plus, au pretins nu doar renunțarea la perimetrul de 100 de metri în jurul școlilor propus în proiect, dar și eliminarea celui de 50 de metri deja în vigoare, considerând că oricum este imposibil ca un minor să participe la astfel de activități, accesul în aceste incinte fiind puternic monitorizat.

Cu toate acestea, mai mulți participanți prezenți au precizat că fenomenul există, făcând referire chiar și la persoane cunoscute sau apropiate. Acest fapt pare a fi susținut și de spusele mai multor tineri sibieni care au declarat anonim pentru Sibiu Independent că ei sau cunoscuți de-ai acestora ar fi jucat bani la sălile de jocuri, în ciuda faptului că erau minori.

Un alt argument contestat a fost și cu privire la procesul de autoexcludere, pe care mulți participanți care susțin interzicerea jocurilor de noroc îl consideră ca fiind în mod deliberat dificil și ineficient.

Atmosfera dezbaterii a fost caracterizată atât prin acapararea cuvântului public de către reprezentanți sau asociați ai industriei jocurilor de noroc, cât și încălcarea în mod repetat a regulilor dezbaterii de către aceștia prin întreruperi sau adresarea de insulte și replici batjocoritoare. Spre exemplu, la auzul poveștii unei persoane care și-a luat viața din cauza jocurilor de noroc, un participant a glumit că „atunci era un om slab”.

Reacția reprezentanților locali după dezbatere

În urma dezbaterii care a durat trei ore, Primarul Astrid Fodor susține că aceasta a decurs bine, astfel având șansa de a asculta atât opiniile celor care lucrează în domeniul jocurilor de noroc, cât și cele ale susținătorilor proiectelor de interzicere. Aceasta a menționat că evenimentul a complementat bine și dezbaterea din mediul online care a strâns peste 1200 de reacții și a declarat că „acum putem să ne concentrăm [pe] ce trebuie făcut, ce trebuie modificat – vom vedea mai departe”.

Și consilierul local AUR, Constantin Dincă, consideră că dezbaterea a fost una reușită. Acesta susține că se aștepta la reacția industriei jocurilor de noroc – „partea din industrie care se află în situația de a pierde locuri de muncă, de a pierde afaceri, a fost vehementă și foarte vocală”. Consilierul AUR este în continuare de părere că soluția cea mai bună pentru a proteja oamenii de pericolul dependenței este interzicerea, sugerând varianta reformării profesionale pentru cei ce lucrează în această industrie.

Consilierul local USR, Diana Mureșan, susține că dezbaterea a reprezentat un exercițiu bun al procesului democratic, însă, un minus în ochii acesteia, este dezechilibrul de reprezentare între cele două tabere – „industria, probabil, a fost mult mai bine organizată decât cetățenii din Sibiu. […] Am ajuns la 17:45 și sala era deja plină, iar în fața ușii mai erau mulți cetățeni care n-au reușit să intre deoarece locurile erau deja ocupate de către cei din industrie […] Nu a fost 50-50 reprezentarea celor două părți”. Aceasta speră, însă, că ceilalți consilieri locali vor avea în vedere binele comunității – „Eu vreau să votez cu o conștiință împăcată și să am în vedere ce este mai bine pentru comunitate, pentru o majoritate clară care este în Sibiu împotriva jocurilor de noroc și pentru interzicerea acestora”.

Publicitate