Alexandru Chituță, fost director al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a publicat un mesaj ferm despre controversa legată de statuia lui Octavian Goga și despre posibilitatea ca astfel de demersuri să ajungă și la Sibiu. În opinia sa, reacția instituțiilor culturale și academice din România întârzie nepermis, într-un moment în care, spune el, „ar trebui să fim mai curajoși”.
Chituță afirmă că situația creată în jurul statuii lui Octavian Goga din Iași ridică semne de întrebare serioase despre felul în care societatea românească își apără valorile culturale și istorice. El acuză lipsa de reacție a marilor instituții, de la Academia Română până la universități, și vorbește despre o teamă generalizată de a lua poziție publică.
„Oare pentru a-și păstra funcțiile și salariile unii oameni chiar nu mai au curajul în România să spună nimic?”, întreabă acesta, criticând faptul că „Academia Română, Universitățile din România nu au venit cu niciun comunicat”.
Sibiul, invocat direct în mesaj
Fostul director al muzeului sibian atrage atenția că discuția nu privește doar Iașiul, ci poate deveni relevantă și pentru Sibiu. El amintește că în oraș există deja repere publice importante legate de numele lui Octavian Goga: o statuie în Parcul Astra, Colegiul Național „Octavian Goga” și o stradă care îi poartă numele.
„Lucrul acesta se poate întâmpla și la Sibiu”, avertizează Alexandru Chituță. „În parcul ăsta avem statuia lui Octavian Goga. În spatele meu există Colegiul Național Octavian Goga. Avem în Sibiu și strada care îi poartă numele lui.”
„Fiecare avem lumini și umbre”
În mesajul său, Chituță nu neagă faptul că Octavian Goga a fost și om politic, însă cere ca personalitatea acestuia să fie privită în context istoric, nu anulată complet. El susține că nu este firesc ca, în 2026, numele poetului să fie eliminat din memoria publică și culturală.
„Octavian Goga care a trăit și-a activat în România a fost poetul nepătimit de bunicii noștri, părinții noștri, noi. Am crescut la școală cu Octavian Goga. Am dat examene din poeziile lui Octavian Goga. A fost însă și un om politic. Însă fiecare avem lumini și umbre”, spune acesta.
Tot el subliniază că „nu cred că este normal în anul 2026 ca pur și simplu să ștergem din cartea de istorie, din enciclopedii, să ștergem din cultura și din spiritualitatea noastră ceea ce înseamnă repere”.
Apel către instituțiile culturale
Alexandru Chituță cere o poziție clară din partea instituțiilor culturale din Sibiu și din țară, pe care le consideră obligate moral să intervină în această dezbatere.
„Cred că este important în momentul de față atât instituțiile culturale din Sibiu cât și instituțiile culturale din România, mă gândesc aici la Academia Română, mă gândesc la marile universități, la centrele lingvistice, să ia atitudine”, afirmă el.
În același context, fostul director al Muzeului Național Brukenthal spune că memoria lui Goga nu poate fi ștearsă „datorită unei legi prost înțeleasă și prost folosită”, iar poetul rămâne, în opinia sa, „unul dintre marii sibieni”.
O întrebare deschisă
Spre finalul intervenției sale, Alexandru Chituță ridică și o întrebare mai largă despre criteriile morale după care ar trebui judecate personalitățile istorice și despre riscul unui proces generalizat de eliminare a lor din spațiul public.
„Dacă începem acum un proces moral al fiecărei personalități din România și le îndepărtăm de pe socluri, pe cine punem pe socluri goale?”, întreabă acesta.
