Legea risipei alimentare din România a intrat într-o nouă etapă începând cu 1 aprilie 2026, trecând de la recomandări generale la obligații concrete pentru operatorii economici din sectorul agroalimentar. Retailerii, producătorii, distribuitorii și companiile din HoReCa sunt acum obligați să adopte măsuri clare pentru reducerea risipei alimentare și să raporteze anual aceste acțiuni.
În acest context, Banca Regională pentru Alimente Cluj, care deservește județele Cluj, Alba, Sibiu și Bistrița-Năsăud, semnalează o creștere semnificativă a interesului din partea companiilor pentru soluții de conformare.
Obligații clare pentru companii
Noua etapă legislativă impune ca fiecare companie să implementeze cel puțin două măsuri dintr-o listă prestabilită, care include:
- prevenirea generării surplusului alimentar prin planificare și gestionarea eficientă a stocurilor;
- reducerea prețurilor produselor înainte de expirare;
- donarea alimentelor către consum uman prin parteneriate autorizate;
- utilizarea alternativă a produselor (procesare, compostare, furaje).
Pe lângă aceste măsuri, companiile trebuie să elaboreze un plan anual de reducere a risipei alimentare, să îl depună pe platforma Ministerului Agriculturii și să demonstreze implementarea acestuia.
Nerespectarea prevederilor legale poate atrage amenzi de până la 40.000 de lei, dar și riscuri operaționale și administrative.
Interes în creștere pentru parteneriate
Potrivit datelor furnizate de Banca pentru Alimente Cluj, interesul companiilor a crescut considerabil în ultimele săptămâni:
- 22 de contracte noi au fost deja semnate, dintre care 15 la inițiativa companiilor;
- alte 8 contracte sunt în curs de semnare;
- aproximativ 15 companii au solicitat informații suplimentare;
- discuții sunt în desfășurare cu producători și distribuitori mari.
„Pentru firme, este mai simplu și mai ieftin să gestioneze corect surplusul acum, decât să plătească pentru neconformare mai târziu. Legea introduce obligații clare: planuri, măsuri concrete și raportare”, a declarat Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.
De la obligație la oportunitate
Reprezentanții instituției subliniază că legea poate deveni o oportunitate pentru companii, nu doar o constrângere. Prin colaborarea cu o bancă pentru alimente, firmele pot îndeplini una dintre obligațiile legale fără a dezvolta propriile mecanisme de donație.
Procesul este simplu: se stabilesc tipurile de produse și frecvența colectării, banca preia alimentele direct din magazin sau depozit, le sortează și le redistribuie rapid către o rețea de peste 140 de ONG-uri partenere.
Impact social concret
În prezent, rețeaua Băncii pentru Alimente Cluj sprijină peste 31.000 de persoane. Produsele redistribuite sunt, în principal, legume și fructe, dar și alte alimente, în funcție de donațiile disponibile.
Astfel, alimentele care ar fi devenit deșeuri ajung la persoane aflate în dificultate, contribuind la reducerea inegalităților sociale.
Provocări pentru companii
Cu toate acestea, există și dificultăți în procesul de conformare:
- lipsa unei evidențe clare a risipei;
- procese interne neadaptate pentru donare constantă;
- teama de sancțiuni și raportare.
Persistă și unele mituri, precum cel legat de lipsa trasabilității produselor donate, însă reprezentanții băncii subliniază că siguranța alimentelor este strict monitorizată.
Context european
La nivel european, peste 58 de milioane de tone de alimente sunt risipite anual, potrivit Eurostat. În România, risipa ajunge la 3,45 milioane de tone, adică aproximativ 188 de kilograme per persoană pe an — una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.
După aproape un deceniu în care legea a avut un caracter voluntar, anul 2026 marchează trecerea la un sistem obligatoriu, cu reguli clare și mecanisme de control.
Apel către companii
Banca Regională pentru Alimente Cluj încurajează companiile din regiune să transforme obligațiile legale în acțiuni concrete cu impact social.
Companiile interesate pot iniția colaborarea la adresa: cluj@bancapentrualimente.ro.
