O piesă de patrimoniu cu valoare muzeală excepțională, realizată la Sibiu în urmă cu mai bine de trei secole, a reapărut în circuitul public și urmează să fie scoasă la vânzare de Casa de Licitații A10 by Artmark. Este vorba despre celebra „Cană cu Unicorn” sau „Cana David și Goliat”, o capodoperă a orfevrăriei transilvănene realizată de Sebastian Hann, considerat cel mai mare aurar al Transilvaniei.
Piesa este vedeta licitației „Transilvania – Licitație de artă istorică și obiecte de colecție transilvănene”, fiind evaluată cu un preț de pornire de 35.000 de euro. Până la data licitației, programată pentru 1 iulie, publicul o poate admira gratuit în expoziția organizată la Palatul Cesianu-Racoviță din București.
Apariția pe piața de artă a acestei rarități a determinat o reacție din partea lui Alexandru Chituță, Director Proiecte Culturale al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, care face un apel public către autorități, instituții culturale și mediul privat pentru ca obiectul să fie achiziționat și readus în orașul în care a fost creat.
„Cana cu Unicorn” nu este doar un obiect de colecție, ci o mărturie excepțională a tradiției artistice sibiene și transilvănene. Realizată din argint parțial aurit, piesa impresionează prin complexitatea decorului său. Scena principală reprezintă lupta biblică dintre David și Goliat, inspirată dintr-o gravură publicată la Roma de Nicolas van Aelst, unul dintre cei mai importanți editori de stampe ai Europei baroce. Capacul este încununat de o statueta de unicorn, simbol heraldic al familiei nobiliare Kornis, de la care provine și denumirea sub care obiectul este cunoscut astăzi.
Pentru istoria artelor decorative din Transilvania, Sebastian Hann (1675–1713) ocupă o poziție comparabilă cu cea a lui Nicolae Grigorescu în pictura românească. Stabilit la Sibiu, în unul dintre cele mai importante centre economice și culturale ale Transilvaniei habsburgice, maestrul a realizat opere pentru nobili și înalți demnitari, transformând metalele prețioase în adevărate narațiuni sculptate.
Potrivit cercetărilor de specialitate, cana a fost comandată în jurul anului 1712 de familia nobiliară Kornis și a avut ulterior un traseu istoric spectaculos, ajungând inclusiv în posesia doctorului Andreas Teutsch, primar și comite al sașilor din Hermannstadt, apropiat al lui Sebastian Hann și înrudit cu familia Kornis.
Dincolo de valoarea artistică și istorică incontestabilă, reapariția acestei piese în spațiul public ridică o întrebare importantă pentru societatea românească: cine și cum poate salva marile obiecte de patrimoniu atunci când acestea apar pe piața liberă?
În multe state europene, asemenea momente reprezintă ocazii de mobilizare a instituțiilor publice, muzeelor, fundațiilor și sponsorilor privați pentru recuperarea unor bunuri culturale de importanță majoră. În cazul „Cănii cu Unicorn”, miza este cu atât mai mare cu cât piesa a fost creată la Sibiu și reprezintă una dintre cele mai valoroase expresii ale artei transilvănene din perioada barocă.
