În cadrul ședinței Consiliului Local de astăzi, 25 iunie, în urma închiderii ordinii de zi, mai mulți sibieni au luat cuvântul pentru a-și exprima dezacordul cu proiectul care are în vizor modernizarea Parcului Sub Arini. Cei ce s-au poziționat împotriva acestei dezvoltări au argumentat că proiectul distruge din frumusețea naturală a parcului, însă reprezentanții administrației locale susțin că schimbările propuse sunt minore, iar rezultatul va fi unul net pozitiv pentru comunitate.
Unul din sibienii care a luat cuvântul astăzi pentru a pleda împotriva proiectului de dezvoltare al parcului a fost Adrian-Marian Chirciu, un tânăr în vârstă de 29 de ani care a lansat petiția „Salvați Parcul Sub Arini: Sibiul spune NU betoanelor!” care are peste 1.800 de semnatari. Principalul punct de discuție adus de acesta a fost nevoia de a menține frumusețea naturală a parcului, propunând ceea ce el a numit „alternativa zero” care ar avea în vedere strict intervențiile necesare, cum ar fi cele de mentenanță.
„Am și lucrat în cadrul primăriei și am văzut cum funcționează primăria în profunzimea ei. […] Doresc să mă adresez administrației publice și, în special, factorilor de decizie și să vă spun că există Sibiu și există sibieni. Orașul nu este pur și simplu o planșetă pe care se rulează niște bani, care este într-o continuă schimbare și care este un șantier continuu. În al doilea rând, vreau să mă adresez și cetățenilor și să le spun și lor că există Sibiu, dar că există și administrație. Nu mai trebuie să fim pasivi și trebuie să ne implicăm cu adevărat în dezvoltarea orașului nostru. Vreau să fac un apel și la tineri, pentru că noi suntem cei ce vor duce orașul mai departe și îl vom pasa copiilor noștri.
[…] Parcul este o moștenire. El nu ar trebui să fie transformat, ci ar trebui să fie lăsat după rânduiala lui Dumnezeu, adică să fie un loc natural. Proiectul parcului Sub Arini a avut un parcurs dubios. S-a întins pe o perioadă foarte lungă, lucrurile s-au petrecut într-un mod netransparent, multe informații au apărut mai mult în presă, cu schimbări continue de proiect și lista de asemenea poate să continue. Asta, pentru dumneavoastră, poate vi se pare un proces normal, dar dacă ați merge pe stradă și ați întreba 100 de sibieni dacă este sau nu normal, v-aș spune că 101 v-ar spune «nu».”
Aceleași obiecții privind lipsa de transparență a proiectului au fost aduse și de către Gabriel Roșca, fostul președinte al filialei locale a Ordinului Arhitecților din România. Acesta a punctat și faptul că acest caracter natural al parcului reprezintă un atu al Sibiului în competiția sa cu alte orașe, iar tendința de „mobilare” excesivă a acestuia nu face decât să afecteze acest aspect:
„Această valoare de pădure urbană a parcului ar trebui să o păstrăm și asta ar trebui să ne ghideze în analizarea oricărui proiect. Indiferent de opinii, fundamentul este că vorbim de o bucată de natură pe care foarte mulți sibieni o apreciază și ar trebui să o păstrăm. Există o competiție între orașe – Sibiul pierde și ar avea de câștigat dacă își păstrează toate atuurile care sunt Pădurea Dumbrava, Centrul Istoric, Muzeul ASTRA și Parcul Sub Arini.
Amenajarea propusă se înscrie într-o tendință pe care o vedem de ani de zile de a mobila parcul, de a-l ocupa cu tot felul de funcțiuni. Toată lumea vrea în natură pentru că este frumos, ne simțim bine. Avem trei săli de nunți acolo, avem terenuri de sport, stadion, festivaluri și acum această amenajare care continuă în aceeași direcție, în același fel, să mai adauge ceva scandal în parc.”
Gabriel Roșca susține că o variantă mai benefică ar fi crearea de noi parcuri care să incapsuleze aceste noi dezvoltări care se doresc implementate în Parcul Sub Arini.
Cu toate acestea, răspunsul administrației locale a fost unul ferm: schimbările aduse nu vor fi majore, nu este vorba despre o „betonare” a parcului, ba chiar vor fi plantați 350 de copaci și 18.000 de plante și arbuști tocmai pentru a spori biodiversitatea parcului.
Singura „betonare” care va avea loc va fi amenajarea unui amfiteatru de 38 mp, punctează Primarul Sibiului Astrid Fodor. Mai mult aceasta a cerut lui Gabriel Roșca să menționeze care sunt mai exact punctele din proiect care ar strica parcul. După ce acesta a susținut că răspunsul este unul dificil tocmai din cauza lipsei de transparență privind proiectul, Fodor a contra-argumentat prin faptul că proiectul este accesibil publicului în totalitatea sa:
„Proiectul a fost în dezbatere publică și se găsește site-ul Direcției Județene pentru Protecția Mediului integral, de la A la Z. […] Ați fi putut să luați proiectul și să veniți să spuneți concret ce nu este în regulă, decât să faceți niște afirmații doar generale, fără să cunoașteți, se pare, conținutul acestui proiect. […] În concluzie, nu puteți să îmi spuneți concret ce nu este în regulă.”
Emanuel Lazăr, directorul general al Primăriei și cel care administrează proiectul de reabilitare a parcului Sub Arini, a subliniat faptul că intervențiile care vor avea loc vor fi, până la urmă, tot în beneficiul parcului și naturii:
„Asfaltul actual, datorită schimbărilor climatice și a faptului că este expus soarelui în anumite zone, generează o temperatură foarte mare și sunt afectați toți arborii din împrejurul aleilor. Schimbăm acest asfalt cu un bitum de culoare ocru-maroniu tocmai pentru a reduce acest efect negativ al asfaltului actual.”
„Legat de iaz, mergem cu toții cu drag în grădina zoologică, în pădurea Dumbrava, și ne plac tuturor aceste două lacuri superbe care sunt create tot de mâna omului, la fel cum a fost creat și acest parc care nu este natural, este semi-natural. Pădurea Dumbrava este cu un grad mai mare de naturalizare, dar tot plantată a fost. […] Proiectul este și astăzi pe site-ul Direcției Județene pentru Protecția Mediului și este disponibil tuturor”, a mai punctat Lazăr.
