Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu continuă seria materialelor de informare dedicate pacienților, cu dr. Monica Pătran, medic primar oncolog în cadrul Secției Clinice Oncologie. Specialistul vorbește despre efectele adverse ale tratamentelor oncologice, monitorizarea pacienților, semnificația remisiei bolii, importanța sprijinului psihologic și demontează cele mai răspândite mituri despre cancer.
Potrivit medicului oncolog, tratamentele moderne împotriva cancerului pot avea efecte adverse, însă acestea sunt cunoscute, monitorizate și pot fi gestionate eficient cu ajutorul terapiilor disponibile.
Efectele adverse ale tratamentelor oncologice pot fi controlate
Dr. Monica Pătran explică faptul că cele mai frecvente reacții adverse ale chimioterapiei sunt astenia, greața și vărsăturile, diareea sau constipația, leziunile și ulcerațiile din cavitatea bucală, modificările gustului și mirosului, scăderea numărului de celule sanguine, care poate provoca anemie, risc crescut de infecții și sângerări, precum și amorțelile la nivelul mâinilor și picioarelor sau căderea părului și afectarea unghiilor.
Mai rar pot apărea complicații cardiace, pulmonare sau renale, afectarea fertilității ori dificultăți de concentrare și memorie.
Odată cu introducerea imunoterapiei și terapiilor țintite au apărut și reacții adverse specifice, precum pneumonite, tiroidite, hepatite, nefrite, colite sau hipofizite, toate având mecanism imun și putând varia ca severitate.
„În momentul începerii tratamentului, pacientul și familia trebuie să fie informați despre reacțiile adverse așteptate, metodele de tratare și, mai ales, despre necesitatea de a informa medicul curant la apariția lor”, subliniază medicul.
În prezent, există numeroase soluții terapeutice pentru controlul acestor efecte adverse, de la antiemetice și factori de creștere hematopoietici până la corticoterapie și terapii hormonale de substituție.
Monitorizarea continuă este esențială
După încheierea tratamentului, pacienții oncologici sunt monitorizați conform ghidurilor internaționale, însă planul este adaptat fiecărui caz în parte.
În general, consultațiile au loc la fiecare 3-4 luni în primii doi-trei ani, apoi la șase luni în următorii doi ani și ulterior anual.
Investigațiile imagistice, precum CT, RMN, ecografiile sau analizele de laborator, sunt recomandate în funcție de istoricul fiecărui pacient și de rezultatele examenului clinic.
Scopul monitorizării este depistarea precoce a recidivelor, identificarea eventualelor efecte adverse tardive și asigurarea suportului psihologic.
Ce înseamnă remisia bolii
Dr. Monica Pătran explică faptul că remisia reprezintă dispariția sau diminuarea simptomelor și semnelor bolii.
Remisia completă înseamnă că investigațiile nu mai evidențiază tumora și au dispărut toate semnele clinice, în timp ce remisia parțială presupune reducerea formațiunilor tumorale cu peste 30%.
Evaluarea răspunsului la tratament se realizează prin examinarea clinică și investigații imagistice, utilizând criteriile internaționale RECIST.
Totuși, medicul atrage atenția că remisia nu garantează dispariția completă a tuturor celulelor canceroase microscopice, motiv pentru care monitorizarea rămâne obligatorie.
Sprijinul psihologic, o componentă importantă a tratamentului
Diagnosticul de cancer reprezintă un șoc atât pentru pacient, cât și pentru familie, afectând echilibrul emoțional, viața de familie și resursele financiare.
Potrivit oncologului sibian, mulți pacienți continuă să perceapă cancerul ca pe o condamnare la moarte, însă progresele din oncologie schimbă constant perspectivele.
„Oncologia a făcut progrese importante în ultimii ani. În fiecare lună cercetarea intensă în oncologie aduce noi posibilități terapeutice, prelungirea supraviețuirii și asigurarea unei calități de viață superioară”, afirmă dr. Monica Pătran.
Medicul consideră că încă de la prima consultație trebuie construită o relație de încredere între pacient și medic, prin explicații clare despre tratament, evoluția bolii, alimentație, activitate fizică și renunțarea la fumat.
Consiliere psihologică pentru pacienții oncologici din Sibiu
În cadrul Secției Clinice Oncologie a SCJU Sibiu, pacienții beneficiază de consiliere și suport psihologic prin intermediul psihologului Monica Lucaciu.
Pentru situațiile mai complexe, spitalul colaborează și cu serviciul de psihiatrie, care poate oferi asistență de specialitate atât pacienților, cât și familiilor acestora.
Rolul familiei în lupta cu boala
Specialistul subliniază că aparținătorii au un rol esențial în susținerea pacientului.
Aceștia trebuie să ofere sprijin emoțional, să contribuie la asigurarea alimentației și igienei, să urmărească evoluția bolii și eventualele reacții adverse și să informeze medicul atunci când apar probleme.
În acest context, medicul amintește că a fost introdusă și posibilitatea acordării concediului medical pentru persoanele care îngrijesc bolnavi oncologici.
Miturile despre cancer trebuie combătute prin educație
În final, dr. Monica Pătran atrage atenția asupra numeroaselor mituri care continuă să influențeze deciziile pacienților.
Printre cele mai frecvente se numără convingerea că biopsia sau intervenția chirurgicală răspândesc cancerul, că tratamentele naturiste pot vindeca boala, că o atitudine pozitivă sau un anumit regim alimentar pot înlocui tratamentul medical, că boala este contagioasă ori că tratamentul este mai periculos decât cancerul.
De asemenea, specialistul menționează și miturile potrivit cărora sutienele, antiperspirantele sau vopseaua de păr ar provoca apariția cancerului.
„Numai educația sanitară poate rezolva aceste credințe greșite”, transmite medicul oncolog al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
