Primăria Jina a contractat 1.200 de scaune și 25 de mese pentru sălile de evenimente din Jina și Băieși, la un preț total de 305.615,75 lei, cu TVA. Pentru sala din centrul comunei au fost alese scaune metalice sau din inox, tapițate, la 235 de lei fără TVA bucata. Pentru Băieși, sat aparținător comunei Jina, locuit de o comunitate mai mică și mai săracă, au fost cumpărate scaune din polipropilenă, fără tapițerie, la numai 85 de lei fără TVA bucata.
Un scaun destinat locuitorilor din Jina costă de aproape 2,8 ori mai mult decât unul cumpărat pentru cei din Băieși. De ce au fost aplicate două standarde atât de diferite în cadrul aceleiași comune? Documentele transmise către Sibiu Independent nu oferă o explicație clară.
Actele nu lămuresc nici dacă achiziția a fost inclusă în programul anual pe 2026, dacă toate produsele au fost livrate și recepționate și nici cât durează garanția. Mai mult, fișele tehnice ale furnizorului nu dovedesc respectarea mai multor cerințe minime stabilite chiar de Primăria Jina.
Un contract de peste 305.000 de lei
Consiliul Local Jina a aprobat, prin HCL nr. 17 din 4 mai 2026, suma de 700.000 de lei pentru obiectivul „Dotare Săli Evenimente, Comuna Jina”. Banii provin din excedentul bugetului local din anii precedenți.
La 18 mai, Primăria a întocmit nota justificativă nr. 6411. Patru zile mai târziu, în 22 mai, oferta firmei Maroo Trading Online SRL a fost înregistrată la Primăria Jina cu nr. 6621.
În 26 mai a fost întocmit referatul de necesitate nr. 6680. În aceeași zi, între orele 9.58 și 10.03, Primăria a inițiat și acceptat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice trei cumpărări directe de la aceeași firmă:
- 900 de scaune Bliss Gold, la 235 de lei bucata, fără TVA: 211.500 de lei;
- 300 de scaune Verita Gold, la 85 de lei bucata, fără TVA: 25.500 de lei;
- 25 de mese rotunde, la 623 de lei bucata, fără TVA: 15.575 de lei.
În 27 mai a fost semnat contractul de furnizare nr. 6756. Valoarea sa este de 252.575 de lei fără TVA, respectiv 305.615,75 lei cu TVA.
Doar cele 1.200 de scaune costă 237.000 de lei fără TVA, adică 286.770 de lei cu TVA.
Scaune de aproape trei ori mai scumpe pentru Jina
Diferența de preț are o explicație tehnică: cele două modele nu sunt identice.
Cele 900 de scaune Bliss Gold sunt descrise drept scaune metalice sau din inox, cu șezut tapițat și finisaj auriu. Acestea sunt destinate sălii de evenimente din Jina, despre care Primăria susține că are o capacitate de 900 de locuri.
Cele 300 de scaune Verita Gold sunt realizate din polipropilenă, nu au tapițerie și sunt destinate sălii din Băieși, cu o capacitate declarată de 300 de locuri.
Nu se poate afirma, doar pe baza diferenței de preț, că Primăria a plătit 235 de lei pentru un produs pe care îl putea cumpăra cu 85 de lei. Sunt produse diferite.
Dar explicația tehnică nu răspunde întrebării de fond: de ce a decis Primăria ca sala din Jina să primească scaune metalice și tapițate, iar sala din Băieși scaune ieftine, din plastic?
O comună, două sate, două standarde
Băieși este un sat component al comunei Jina, cu o comunitate mai mică și cu posibilități economice mai reduse. Tocmai de aceea, alegerea unor dotări vizibil mai ieftine pentru sala folosită de locuitorii din Băieși ridică o întrebare legitimă: au fost aceștia tratați după aceleași standarde ca locuitorii din centrul comunei?
Nota justificativă afirmă că tipul și culoarea scaunelor au fost alese „la solicitarea locuitorilor” celor două sate. Primăria nu a transmis însă nicio cerere, listă de semnături, consultare publică, minută a unei întâlniri sau alt document din care să rezulte că locuitorii din Băieși au cerut scaune din polipropilenă, fără tapițerie, iar cei din Jina au solicitat scaune metalice, mai scumpe.
Actele nu explică nici dacă diferența a fost stabilită în funcție de frecvența evenimentelor, veniturile obținute din închirierea celor două săli, costurile de întreținere sau alte criterii economice măsurabile.
Primăria invocă pentru Băieși nevoia unor scaune ușoare, rezistente și care să poată fi stivuite pentru economisirea spațiului. Dar și pentru cele 900 de scaune metalice destinate sălii din Jina a fost impusă cerința ca acestea să poată fi stivuite. Prin urmare, necesitatea economisirii spațiului nu explică singură alegerea unui produs de aproape trei ori mai ieftin pentru Băieși.
Nu rezultă din documente că scaunele din polipropilenă ar fi necorespunzătoare. Problema este lipsa unei justificări clare pentru aplicarea a două standarde diferite în două sate ale aceleiași comune.
Dacă banii provin din bugetul întregii comune, atunci Primăria Jina ar trebui să explice de ce locuitorii din centrul comunei primesc scaune metalice și tapițate, iar cei din Băieși scaune din plastic.
Este diferența determinată de nevoi reale și măsurabile sau de importanța pe care administrația locală o acordă fiecărui sat? Din documentele transmise către Sibiu Independent, răspunsul nu rezultă.
„Cercetare de piață” fără documentele cercetării
Nota justificativă susține că Primăria a făcut o „cercetare preliminară a pieței”. Pentru scaunele metalice sunt menționate prețuri cuprinse între 247 și 325 de lei fără TVA. Pentru cele din polipropilenă, intervalul indicat este între 98 și 160 de lei.
Primăria nu a transmis însă capturi de ecran, cataloage, solicitări de ofertă, răspunsuri de la alți furnizori sau un tabel comparativ care să arate ce firme au fost consultate și ce produse au oferit.
Singura ofertă comunicată ziarului este cea a firmei care a primit contractul.
Valorile estimate de Primărie au fost stabilite chiar sub limitele minime ale intervalelor pe care instituția susține că le-a identificat pe piață: 245 de lei pentru scaunul metalic, deși intervalul invocat începea de la 247 de lei, și 95 de lei pentru cel din polipropilenă, deși intervalul începea de la 98 de lei.
Contractul a fost încheiat ulterior la 235, respectiv 85 de lei fără TVA.
O verificare realizată de Sibiu Independent arată că furnizorul afișează în prezent pe propriul site modelul Verita Gold la 98,35 lei fără TVA. Primăria a obținut un preț mai mic, de 85 de lei, în care contractul arată că este inclus și transportul.
În schimb, un alt comerciant afișează un produs denumit „Scaun Bliss” la 199 de lei fără TVA, față de cei 235 de lei plătiți de Primăria Jina. Diferența ar fi de 36 de lei pentru fiecare scaun, respectiv 32.400 de lei pentru 900 de bucăți.
Nu se poate stabili însă din actele Primăriei dacă este exact același produs, cu aceleași caracteristici și condiții de transport. Fișa tehnică extrem de sumară transmisă pentru scaunele cumpărate de Jina nu permite o comparație completă.
Planul pe 2026 sau anexa pentru 2025?
Sibiu Independent a întrebat dacă achiziția a fost inclusă în programul anual al achizițiilor publice al Comunei Jina.
Documentul care ar fi putut răspunde direct acestei întrebări nu a fost transmis.
Referatul de necesitate conține, în schimb, o formulare cel puțin ciudată:
„Aceste achiziții au fost prevăzute în Anexa privind achizițiile directe pentru anul 2025.”
Achiziția a fost realizată în 2026. Nu este clar dacă Primăria a copiat greșit anul sau dacă dotările nu figurau în anexa achizițiilor directe aferentă anului 2026.
HCL nr. 17/2026 dovedește existența alocării bugetare, dar lista de investiții aprobată de Consiliul Local nu înlocuiește programul anual al achizițiilor publice și anexa achizițiilor directe.
Conform normelor de aplicare a Legii nr. 98/2016, achizițiile directe trebuie evidențiate distinct în cadrul planificării achizițiilor. În lipsa anexei pe anul 2026, includerea efectivă a cumpărăturii nu poate fi verificată.
Achiziția directă s-a încadrat în prag
Valoarea cumulată a celor trei repere este de 252.575 de lei fără TVA, sub pragul de 270.120 lei prevăzut pentru achiziția directă de produse și servicii.
Primăria a utilizat catalogul electronic, iar cele trei cumpărări au fost reunite ulterior într-un singur contract. Din această perspectivă, documentele nu indică o împărțire a achiziției pentru evitarea unei proceduri concurențiale, deoarece și valoarea totală se afla sub pragul legal.
Achiziția directă nu exonerează însă autoritatea de obligațiile privind utilizarea eficientă a banilor publici, transparența, fundamentarea valorii estimate și verificarea conformității produselor. Aceste principii sunt prevăzute de Legea nr. 98/2016 și de HG nr. 395/2016.
O singură factură și niciun proces-verbal de recepție
Primăria a fost întrebată dacă toate cele 1.200 de scaune au fost livrate și la ce date au fost făcute recepțiile.
Actele transmise nu permit un răspuns afirmativ.
Singura factură comunicată este factura nr. 13308 din 3 iulie 2026, în valoare de 49.700,75 lei. Aceasta privește doar:
- 300 de scaune Verita Gold;
- 25 de mese.
Nu a fost transmisă factura pentru cele 900 de scaune Bliss Gold.
Contractul stabilește un termen de 30 de zile pentru scaunele Verita și pentru mese, respectiv 90 de zile pentru cele 900 de scaune Bliss. Pentru acestea din urmă, termenul contractual calculat de la semnarea contractului ajunge în jurul datei de 25 august 2026.
Factura din 3 iulie sugerează că scaunele din polipropilenă și mesele au fost facturate, dar nu dovedește singură data livrării și recepției.
Contractul precizează că un produs este considerat livrat numai după verificarea cantitativă și calitativă și semnarea procesului-verbal de recepție. Deși Sibiu Independent a cerut expres aceste procese-verbale, niciun asemenea document nu se regăsește în setul transmis.
Fișele tehnice nu dovedesc toate cerințele Primăriei
În nota justificativă, Primăria a stabilit cerințe aparent riguroase pentru cele 900 de scaune metalice:
- posibilitatea de stivuire a cel puțin zece scaune;
- cadru tratat anticoroziv în câmp electrostatic;
- tapițerie cu rezistență de minimum 40.000 de cicluri Martindale;
- material tratat ignifug;
- dimensiuni minime pentru șezut;
- capacitate portantă de cel puțin 130 de kilograme.
Fișa tehnică transmisă pentru scaunele Bliss Gold ocupă o singură pagină. Aceasta precizează doar că scaunele sunt fabricate din metal sau inox, că dimensiunile „variază în funcție de model”, că sunt „durabile” și că suportă 200 de kilograme, „real până la 500 kg”.
Nu apar modelul exact, dimensiunile, testul Martindale, tratamentul ignifug, tratamentul anticoroziv sau capacitatea de stivuire. Nu au fost transmise rapoarte de încercare care să susțină afirmația privind greutatea de până la 500 de kilograme.
Fișa modelului Verita Gold menționează dimensiunile de 90x40x40 centimetri și o greutate maximă de 200 de kilograme, „real până la 400 kg”, dar nu precizează capacitatea de stivuire cerută de Primărie.
Pentru cele 25 de mese nu a fost transmisă o fișă tehnică.
Mai există și o eroare evidentă în nota justificativă: diametrul minim al blatului este trecut ca fiind de 180 de milimetri, adică numai 18 centimetri. În referatul de necesitate, oferta comercială și factura furnizorului apare însă dimensiunea de 180 de centimetri.
Declarații generale, fără rapoarte de testare
Furnizorul a emis trei declarații de conformitate pentru scaune și mese. Acestea arată că scaunele metalice și mesele provin din China, iar modelul Verita Gold din Turcia.
Declarațiile conțin doar afirmația generală că produsele sunt sigure, testate și utilizate pe scară largă. Nu sunt identificate standardele tehnice în baza cărora au fost testate, laboratoarele, rapoartele de încercare sau numerele certificatelor.
Din decembrie 2024 este aplicabil Regulamentul european 2023/988 privind siguranța generală a produselor, care pune accent pe evaluarea siguranței, identificarea produselor și trasabilitatea acestora.
Simpla declarație a vânzătorului nu dovedește, în lipsa documentelor tehnice, că toate cerințele speciale impuse de autoritatea contractantă au fost testate.
Contractul obligă Primăria să consemneze verificarea cantității și calității într-un proces-verbal de recepție. Fără acest document, nu se poate stabili ce verificări au fost făcute și dacă au existat produse respinse sau remedieri solicitate.
Garanție fără durată
Primăria a fost întrebată ce durată de utilizare estimează pentru scaune și ce garanție a oferit furnizorul.
Nota justificativă vorbește doar, în termeni generali, despre un cost de exploatare calculat pe o perioadă de 5-10 ani. Aceasta nu reprezintă o durată de viață garantată.
Contractul prevede că produsele trebuie însoțite de certificate de garanție, dar nu stabilește durata garanției. Certificatele nu au fost transmise ziarului.
Din actele comunicate nu rezultă dacă garanția este de un an, doi ani sau mai mult și nici ce componente ori defecte sunt acoperite.
Întrebările rămase fără răspuns
Documentele arată că achiziția a avut finanțare și s-a încadrat în pragul cumpărării directe. Ele explică și faptul că diferența de preț dintre cele două loturi este determinată de materialele diferite.
Dar nu explică de ce au fost alese scaune metalice, tapițate și de aproape trei ori mai scumpe pentru Jina, în timp ce pentru Băieși au fost cumpărate scaune ieftine, din polipropilenă.
Nu este clar nici dacă achiziția a fost cuprinsă în planificarea pe anul 2026, dacă toate produsele au fost livrate și recepționate, cine le-a verificat, ce teste au fost efectuate și cât durează garanția.
Unde sunt procesele-verbale de recepție, fotografiile produselor, factura pentru cele 900 de scaune, certificatele de garanție și documentele cercetării de piață? Cine a decis că locuitorii din Jina au nevoie de un standard de 235 de lei pe scaun, iar cei din Băieși de unul de 85 de lei?
Într-o achiziție publică, existența scaunelor într-o sală nu este suficientă. Trebuie să existe și documentele care demonstrează că numărul, calitatea, prețul și siguranța lor au fost verificate. Iar când administrația cumpără produse atât de diferite pentru două comunități ale aceleiași comune, trebuie să explice și de ce banii publici au fost împărțiți după două standarde.
