Creștinii ortodocși, romano-catolici și greco-catolici sărbătoresc în 15 august trecerea Maicii Domnului din viața pământească la cea veșnică. Cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare sau Sântămăria Mare, ziua este una dintre cele mai importante sărbători creștine ale verii. În județul Sibiu, aceasta adună credincioșii la slujbe, hramuri și pelerinaje, dar păstrează și tradiții legate de vechiul calendar pastoral.
Adormirea Maicii Domnului în credința ortodoxă
Biserica Ortodoxă numește sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului”. Termenul de „adormire” exprimă credința că moartea nu reprezintă sfârșitul existenței, ci trecerea spre viața veșnică.
Potrivit tradiției bisericești, Maica Domnului a fost înștiințată de Arhanghelul Gavriil că se apropie momentul plecării sale din această lume. Apostolii, aflați în diferite locuri, s-ar fi adunat în chip minunat la Ierusalim, în jurul ei. După adormire și așezarea trupului în mormânt, tradiția vorbește despre mutarea sa la cer.
Sărbătoarea are, astfel, un dublu înțeles. Este un moment al despărțirii, dar și unul al speranței. Cântările liturgice ortodoxe subliniază faptul că Maica Domnului nu părăsește lumea, ci continuă să se roage pentru credincioși.
Înaintea zilei de 15 august, ortodocșii țin Postul Adormirii Maicii Domnului. Acesta începe, în mod obișnuit, la 1 august și este considerat o perioadă de rugăciune, cumpătare, spovedanie și pregătire sufletească. În biserici se săvârșește frecvent Paraclisul Maicii Domnului, una dintre cele mai cunoscute slujbe de rugăciune din această perioadă.
Cum este sărbătorită ziua de catolici
În Biserica Romano-Catolică, ziua de 15 august este o solemnitate dedicată Ridicării cu trupul și sufletul la cer a Sfintei Fecioare Maria. În România este folosită și denumirea de Adormirea Maicii Domnului.
Învățătura catolică afirmă că Fecioara Maria, după încheierea vieții sale pământești, a fost ridicată cu trupul și sufletul în slava cerească. Sărbătoarea este una dintre cele mai vechi celebrări mariane, fiind atestată atât în Răsărit, cât și în Apus încă din primele secole creștine.
Credincioșii greco-catolici sărbătoresc tot Adormirea Maicii Domnului, după tradiția liturgică bizantină. În comunitățile greco-catolice au loc Liturghii solemne, Paraclise și pelerinaje.
Pentru confesiunile protestante, inclusiv pentru comunitățile evanghelice și reformate prezente în Transilvania, ziua de 15 august nu are, în general, același rang liturgic. Fecioara Maria este cinstită ca mama lui Iisus și ca exemplu de credință, însă tradițiile protestante nu împărtășesc toate învățăturile și formele de devoțiune mariană practicate de ortodocși și catolici.
Mânăstirea Turnu Roșu
Hramuri și pelerinaje în județul Sibiu
În zona Sibiului, sărbătoarea este legată de mai multe lăcașuri de cult care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Unul dintre principalele locuri de pelerinaj este Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Turnu Roșu. Așezământul se află într-o zonă de trecere între Valea Oltului și Țara Făgărașului, iar hramul din 15 august adună credincioși din localitățile învecinate și din municipiul Sibiu.
La Șelimbăr se află, de asemenea, o biserică având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ziua de 15 august este prilej de sărbătoare pentru comunitatea parohială, hramul fiind marcat prin Sfânta Liturghie și rugăciuni dedicate Maicii Domnului.
În Poiana Sibiului, biserica de lemn cu același hram este unul dintre monumentele religioase importante ale Mărginimii. Lăcașul datează din anul 1766, este construit din lemn de brad, pe temelie de piatră, și păstrează cărți vechi, icoane pe lemn și icoane pe sticlă.
Pentru credincioșii din Arhiepiscopia Sibiului, un reper important rămâne și Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, aflată în județul Brașov, dar în apropierea Sibiului. Mănăstirea își sărbătorește hramul principal de Adormirea Maicii Domnului și atrage anual numeroși pelerini din întreaga Transilvanie.
Sfânta Maria Mare în calendarul satului
Dincolo de semnificația religioasă, ziua de 15 august reprezenta o bornă importantă în calendarul tradițional. În lumea satului, Sântămăria Mare anunța apropierea toamnei și începutul unei noi etape a muncilor agricole și pastorale.
Institutul Național al Patrimoniului consemnează că această perioadă era legată de deschiderea sezonului nunților, organizarea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, pelerinajele la mănăstiri și mesele de pomenire.
În comunitățile pastorale din Mărginimea Sibiului, mijlocul lunii august avea o semnificație aparte. La Jina, Poiana Sibiului, Tilișca, Rod sau Rășinari, viața familiilor a fost timp de secole strâns legată de oierit. În calendarul popular, perioada Sântămăriei Mari marca apropierea coborârii treptate a turmelor de la munte și pregătirea gospodăriilor pentru toamnă.
Nu toate aceste practici se mai păstrează astăzi în forma lor veche. Slujba, întâlnirea familiei, masa de sărbătoare și revenirea acasă a celor plecați au rămas însă importante în multe sate din județul Sibiu.
Flori, roade și pomeni pentru cei adormiți
În tradiția populară, credincioșii duceau la biserică flori, plante de leac și roade ale pământului. După binecuvântare, florile erau păstrate lângă icoana Maicii Domnului. Oamenii credeau că acestea aduc ocrotire gospodăriei și pot fi folosite în momente de boală sau necaz.
În unele zone se împărțeau struguri, prune, faguri de miere și alte produse de sezon pentru pomenirea celor morți. Obiceiul lega sărbătoarea creștină de recunoștința pentru roadele pământului și de memoria familiei.
Ziua era respectată prin încetarea muncilor grele. Oamenii mergeau la biserică, îmbrăcau hainele bune, pregăteau masa de sărbătoare și îi primeau pe cei veniți din alte localități.
Etnografii consemnează și numeroase credințe populare. Se spunea că florile culese în această perioadă au puteri vindecătoare, că înflorirea trandafirilor vestește o toamnă lungă, iar vremea senină din 15 august anunță coacerea bună a fructelor. Acestea țin de imaginarul popular și nu de învățătura Bisericii.
O sărbătoare a familiei
Numeroși români care poartă numele Maria, Marian, Mariana, Marin sau alte nume derivate își sărbătoresc onomastica în 15 august. În unele familii, urările sunt făcute la Sfânta Maria Mare, iar în altele la Nașterea Maicii Domnului, sărbătorită în 8 septembrie și cunoscută drept Sfânta Maria Mică.
Biserica nu transformă ziua de 15 august într-un moment de tristețe lipsit de speranță. Sensul sărbătorii este trecerea de la moarte la viață și cinstirea Maicii Domnului ca ocrotitoare și mijlocitoare.
În zona Sibiului, 15 august rămâne o zi în care credința, memoria familiei și tradițiile satului se întâlnesc. Clopotele bisericilor, pelerinajele, portul popular și mesele împărțite în familie păstrează vie una dintre cele mai importante sărbători ale verii.
