Biroul pentru Imigrări al Județului Sibiu a primit 2.979 de cereri pentru reglementarea dreptului de ședere temporară în primele șapte luni ale anului 2026, cu aproape 80% mai multe decât în perioada similară din 2025. Datele au fost prezentate într-o conferință de presă de comisarul-șef de poliție Liliana Adina Douchez, șefa Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu, alături de inspectorul principal de poliție Roxana Rîtea. Cele mai multe solicitări, 2.365, au fost depuse în scop de muncă.
Dincolo de creșterea statistică, discuția cu jurnaliștii a arătat și o altă dimensiune a activității polițiștilor de la Imigrări: sprijinirea străinilor care ajung la Sibiu, explicarea drepturilor și obligațiilor acestora și găsirea unor soluții legale pentru situații care pot deveni dramatice.
„Dincolo de datele statistice, în spatele fiecărui dosar gestionat se află oameni, decizii importante și un volum uriaș de muncă din partea echipei noastre”, a declarat șefa Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu.
9.653 de cetățeni străini în evidențele biroului
La finalul lunii iulie 2026, în evidențele Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu figurau 9.653 de cetățeni străini. Dintre aceștia, 5.171 proveneau din state din afara Uniunii Europene, iar 4.482 erau cetățeni ai statelor membre UE și ai Spațiului Economic European.
Separat, în evidența biroului se aflau 3.642 de cetățeni ucraineni.
Din cele 2.979 de cereri pentru reglementarea șederii temporare primite în primele șapte luni, șase au fost respinse fără emiterea unei decizii de returnare, iar două au fost respinse cu emiterea unei asemenea decizii. Alte 219 solicitări se aflau în diferite etape de procesare, restul fiind soluționate.
Numărul cererilor a crescut puternic față de perioada ianuarie-iulie 2025, când fuseseră procesate 1.660 de solicitări. Biroul din Sibiu a emis în acest an 2.790 de permise de ședere, față de 1.876 în intervalul similar al anului trecut.
Cei mai mulți solicitanți au provenit din Nepal, cu 933 de cereri, urmat de Sri Lanka, cu 420, India, cu 374, și Turcia, cu 325 de solicitări.
Pentru dreptul de ședere pe termen lung au fost înregistrate 27 de cereri, iar polițiștii de la Imigrări au emis 64 de permise de ședere pe termen lung.
Autostrada și construcțiile au atras muncitori străini
Șefa Biroului pentru Imigrări a explicat că lucrările de infrastructură și dezvoltarea construcțiilor au contribuit la creșterea numărului de străini din județ. O parte dintre cetățenii turci, egipteni, nepalezi sau din Sri Lanka lucrează pe șantierele autostrăzii.
Situația este însă într-o permanentă schimbare. Unii muncitori sunt angajați de firme cu sediul în Sibiu, alții sunt delegați temporar de societăți din alte județe. Există și muncitori înregistrați la Sibiu care ajung ulterior pe șantiere din alte zone ale țării.
„Este tot timpul o migrație legală a forței de muncă, în funcție de necesitățile societăților angajatoare”, a explicat Liliana Adina Douchez.
În primele șapte luni, biroul a primit 881 de cereri pentru emiterea avizelor de angajare, față de 615 în perioada similară din 2025. Dintre acestea, 721 au fost soluționate favorabil, 75 au fost respinse, iar 85 se aflau încă în lucru.
Un număr de 306 solicitări au vizat schimbarea angajatorului sau a funcției. Situațiile apar inclusiv atunci când un muncitor venit pentru un anumit șantier își găsește ulterior un alt loc de muncă sau se mută în alt județ.
40 de cereri pentru reîntregirea familiei
În perioada analizată au fost depuse 40 de cereri pentru reîntregirea familiei, față de 66 în primele șapte luni ale anului trecut. Solicitanții au fost membri ai familiilor unor cetățeni din Turcia, Sri Lanka, Bangladesh, Canada, Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina.
Dintre cele 40 de cereri admise pentru reîintregirea familiei, 17 au fost avizate, iar restul se aflau în curs de soluționare. Reprezentanta IGI a explicat că printre beneficiari se află și familiile unor ingineri și tehnicieni turci care lucrează la autostradă, nu doar familiile muncitorilor necalificați.
Au fost primite și 18 cereri de invitație pentru cetățeni din state terțe veniți în scop de vizită. Opt au fost aprobate, iar zece au fost respinse.
Pentru cetățenii UE au fost eliberate 243 de certificate de înregistrare, față de 264 în aceeași perioadă din 2025. Cei mai numeroși sunt cetățenii germani, urmați de cei din Austria și Franța. O parte dintre aceștia sunt foști cetățeni români care revin în țară după pensionare.
Noua legislație mută procedurile în mediul online
Actele normative discutate în conferință sunt OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in România cu modificările si completarile ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Cel din urmă document a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026 și a intrat formal în vigoare la acea dată. OUG a prevăzut însă o perioadă tranzitorie, până la 7 august inclusiv, pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea agențiilor de plasare și testarea platformei electronice. Noile proceduri au devenit operaționale începând din 8 august 2026.
Platforma guvernamentală WorkinRomania.gov.ro a fost lansată pentru reunirea într-un singur sistem a procedurilor gestionate de angajatori, agențiile de plasare și instituțiile statului.
În prima etapă, platforma permite înregistrarea și autorizarea angajatorilor, autorizarea agențiilor de plasare, încărcarea documentelor, transmiterea notificărilor, urmărirea în timp real a dosarelor și comunicarea actelor administrative. Ulterior, sistemul urmează să includă integral cererile unice pentru vizele de lungă ședere și prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă.
Platforma este interconectată cu bazele de date ale Registrului Comerțului, REGES-ONLINE și ale instituțiilor implicate. Scopul declarat este eliminarea depunerii repetate a acelorași documente, reducerea timpilor de așteptare și creșterea trasabilității procedurilor.
Recrutări în funcție de lipsurile reale de pe piața muncii
O altă schimbare importantă este condiționarea recrutării de Lista ocupațiilor deficitare. Lista a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 1.073 din 4 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026.
Potrivit OUG nr. 32/2026, lista este elaborată pe baza nevoilor identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Sunt luate în calcul și informațiile furnizate de Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări, precum și consultările cu partenerii sociali.
Metodologia a fost stabilită prin Ordinul nr. 987 din 21 iulie 2026 al Ministerului Muncii. Lista trebuie actualizată semestrial sau ori de câte ori evoluția pieței muncii impune acest lucru.
„Probabil, societățile comerciale nu vor mai aduce la grămadă muncitori necalificați, ci îi vor aduce strict pentru ceea ce au nevoie”, a explicat Liliana Adina Douchez.
Șefa biroului consideră că noul mecanism poate reduce situațiile în care angajatorul descoperă, după sosirea muncitorului, că acesta nu are calificarea necesară. În astfel de cazuri, compania rămâne fără omul de care avea nevoie, iar cetățeanul străin poate rămâne fără loc de muncă și fără resurse.
Agențiile de plasare trebuie autorizate, iar relația dintre agenție, angajator și muncitor este reglementată printr-un contract tripartit. Legea interzice perceperea unor comisioane nepermise de la lucrători și introduce garanții și obligații de informare, cu scopul declarat de a reduce exploatarea, recrutările fictive și migrația ilegală.
Cursuri de limba română și integrare
Noul cadru legal obligă angajatorii să asigure, direct sau prin furnizori acreditați, cursuri de limba română care includ elemente de integrare culturală și socială. Cursurile trebuie organizate pentru cel puțin șase luni de la începerea activității în România și trebuie să aibă o durată de minimum șase ore pe săptămână.
„Este mult mai simplu, când vorbești limba țării în care te afli, să te integrezi și să-i cunoști cultura”, a spus comisarul-șef.
Cunoașterea limbii române este relevantă și pentru obținerea dreptului de ședere pe termen lung. Până acum, nivelul de cunoaștere era evaluat printr-un interviu susținut la sediul structurii.
21 de decizii de returnare și 98 de sancțiuni
Biroul pentru Imigrări a emis 21 de decizii de returnare în primele șapte luni, aproape dublu față de cele 11 din perioada similară a anului trecut. Trei au fost emise după refuzul prelungirii dreptului de ședere, 11 pentru ședere ilegală și șapte la solicitarea persoanelor în cauză.
Au fost dispuse și patru măsuri de interzicere a intrării pe teritoriul României.
Polițiștii au organizat opt acțiuni operative, dintre care șase împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, 22 de controale și 46 de verificări. Au fost identificați zece străini aflați în situații ilegale, au fost emise opt decizii de returnare și au fost aplicate zece amenzi în valoare totală de 14.400 de lei.
În total, agenții constatatori ai biroului au aplicat 98 de sancțiuni: 75 de avertismente și 23 de amenzi, în valoare de 22.700 de lei.
Un cetățean egiptean care nu respectase decizia de returnare emisă în decembrie 2025 a fost condus sub escortă până la Aeroportul Internațional Henri Coandă.
„Noi le explicăm acest lucru”
Tonul conferinței s-a schimbat atunci când discuția a trecut de la statistici la situațiile concrete ale oamenilor. Liliana Adina Douchez, care are 26 de ani de experiență exclusiv în domeniul imigrației, a insistat că rolul instituției nu se limitează la control, sancțiuni și emiterea documentelor.
În cazul persoanelor obligate să părăsească România, polițiștii le prezintă inclusiv posibilitatea unei întoarceri voluntare asistate. Prin programele disponibile, un străin poate beneficia de plata biletului de avion și de sprijin pentru reintegrarea în țara de origine.
Comisarul-șef a relatat cazul unui cetățean străin care, după întoarcere, a cumpărat un vehicul de tip tuk-tuk și și-a deschis o mică afacere.
„Noi le explicăm acest lucru”, a spus Liliana Adina Douchez.
Aceeași abordare a fost vizibilă când a vorbit despre muncitorii străini care trimit bani familiilor, despre dreptul lor de a circula în spațiul Schengen și despre necesitatea acordării prezumției de nevinovăție atunci când un angajator presupune că salariatul ar fi părăsit definitiv România.
Din dialogul cu jurnaliștii a reieșit empatia unui ofițer care lucrează de 26 de ani numai în domeniul imigrației și care privește fiecare situație dincolo de dosar și de obligația aplicării legii. Douchez a insistat că majoritatea străinilor veniți la Sibiu muncesc, își ajută familiile și contribuie la economia locală.
„Sunt foarte mulți și muncesc”, a subliniat șefa Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu.
ședere pe termen lung au fost înregistrate 27 de cereri, iar polițiștii de la Imigrări au emis 64 de permise de ședere pe termen lung.Autostrada și construcțiile au atras muncitori străini
Șefa Biroului pentru Imigrări a explicat că lucrările de infrastructură și dezvoltarea construcțiilor au contribuit la creșterea numărului de străini din județ. O parte dintre cetățenii turci, egipteni, nepalezi sau din Sri Lanka lucrează pe șantierele autostrăzii.
Situația este însă într-o permanentă schimbare. Unii muncitori sunt angajați de firme cu sediul în Sibiu, alții sunt delegați temporar de societăți din alte județe. Există și muncitori înregistrați la Sibiu care ajung ulterior pe șantiere din alte zone ale țării.
„Este tot timpul o migrație legală a forței de muncă, în funcție de necesitățile societăților angajatoare”, a explicat Liliana Adina Douchez.
În primele șapte luni, biroul a primit 881 de cereri pentru emiterea avizelor de angajare, față de 615 în perioada similară din 2025. Dintre acestea, 721 au fost soluționate favorabil, 75 au fost respinse, iar 85 se aflau încă în lucru.
Un număr de 306 solicitări au vizat schimbarea angajatorului sau a funcției. Situațiile apar inclusiv atunci când un muncitor venit pentru un anumit șantier își găsește ulterior un alt loc de muncă sau se mută în alt județ.
40 de cereri pentru reîntregirea familiei
În perioada analizată au fost depuse 40 de cereri pentru reîntregirea familiei, față de 66 în primele șapte luni ale anului trecut. Solicitanții au fost membri ai familiilor unor cetățeni din Turcia, Sri Lanka, Bangladesh, Canada, Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina.
Dintre cele 40 de cereri admise pentru reîintregirea familiei, 17 au fost avizate, iar restul se aflau în curs de soluționare. Reprezentanta IGI a explicat că printre beneficiari se află și familiile unor ingineri și tehnicieni turci care lucrează la autostradă, nu doar familiile muncitorilor necalificați.
Au fost primite și 18 cereri de invitație pentru cetățeni din state terțe veniți în scop de vizită. Opt au fost aprobate, iar zece au fost respinse.
Pentru cetățenii UE au fost eliberate 243 de certificate de înregistrare, față de 264 în aceeași perioadă din 2025. Cei mai numeroși sunt cetățenii germani, urmați de cei din Austria și Franța. O parte dintre aceștia sunt foști cetățeni români care revin în țară după pensionare.
Noua legislație mută procedurile în mediul online
Actele normative discutate în conferință sunt OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in România cu modificările si completarile ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32 din 23 aprilie 2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Cel din urmă document a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 335 din 27 aprilie 2026 și a intrat formal în vigoare la acea dată. OUG a prevăzut însă o perioadă tranzitorie, până la 7 august inclusiv, pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea agențiilor de plasare și testarea platformei electronice. Noile proceduri au devenit operaționale începând din 8 august 2026.
Platforma guvernamentală WorkinRomania.gov.ro a fost lansată pentru reunirea într-un singur sistem a procedurilor gestionate de angajatori, agențiile de plasare și instituțiile statului.
În prima etapă, platforma permite înregistrarea și autorizarea angajatorilor, autorizarea agențiilor de plasare, încărcarea documentelor, transmiterea notificărilor, urmărirea în timp real a dosarelor și comunicarea actelor administrative. Ulterior, sistemul urmează să includă integral cererile unice pentru vizele de lungă ședere și prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă.
Platforma este interconectată cu bazele de date ale Registrului Comerțului, REGES-ONLINE și ale instituțiilor implicate. Scopul declarat este eliminarea depunerii repetate a acelorași documente, reducerea timpilor de așteptare și creșterea trasabilității procedurilor.
Recrutări în funcție de lipsurile reale de pe piața muncii
O altă schimbare importantă este condiționarea recrutării de Lista ocupațiilor deficitare. Lista a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 1.073 din 4 august 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026.
Potrivit OUG nr. 32/2026, lista este elaborată pe baza nevoilor identificate la nivel național și județean de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Sunt luate în calcul și informațiile furnizate de Inspecția Muncii și Inspectoratul General pentru Imigrări, precum și consultările cu partenerii sociali.
Metodologia a fost stabilită prin Ordinul nr. 987 din 21 iulie 2026 al Ministerului Muncii. Lista trebuie actualizată semestrial sau ori de câte ori evoluția pieței muncii impune acest lucru.
„Probabil, societățile comerciale nu vor mai aduce la grămadă muncitori necalificați, ci îi vor aduce strict pentru ceea ce au nevoie”, a explicat Liliana Adina Douchez.
Șefa biroului consideră că noul mecanism poate reduce situațiile în care angajatorul descoperă, după sosirea muncitorului, că acesta nu are calificarea necesară. În astfel de cazuri, compania rămâne fără omul de care avea nevoie, iar cetățeanul străin poate rămâne fără loc de muncă și fără resurse.
Agențiile de plasare trebuie autorizate, iar relația dintre agenție, angajator și muncitor este reglementată printr-un contract tripartit. Legea interzice perceperea unor comisioane nepermise de la lucrători și introduce garanții și obligații de informare, cu scopul declarat de a reduce exploatarea, recrutările fictive și migrația ilegală.
Cursuri de limba română și integrare
Noul cadru legal obligă angajatorii să asigure, direct sau prin furnizori acreditați, cursuri de limba română care includ elemente de integrare culturală și socială. Cursurile trebuie organizate pentru cel puțin șase luni de la începerea activității în România și trebuie să aibă o durată de minimum șase ore pe săptămână.
„Este mult mai simplu, când vorbești limba țării în care te afli, să te integrezi și să-i cunoști cultura”, a spus comisarul-șef.
Cunoașterea limbii române este relevantă și pentru obținerea dreptului de ședere pe termen lung. Până acum, nivelul de cunoaștere era evaluat printr-un interviu susținut la sediul structurii.
21 de decizii de returnare și 98 de sancțiuni
Biroul pentru Imigrări a emis 21 de decizii de returnare în primele șapte luni, aproape dublu față de cele 11 din perioada similară a anului trecut. Trei au fost emise după refuzul prelungirii dreptului de ședere, 11 pentru ședere ilegală și șapte la solicitarea persoanelor în cauză.
Au fost dispuse și patru măsuri de interzicere a intrării pe teritoriul României.
Polițiștii au organizat opt acțiuni operative, dintre care șase împreună cu Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu, 22 de controale și 46 de verificări. Au fost identificați zece străini aflați în situații ilegale, au fost emise opt decizii de returnare și au fost aplicate zece amenzi în valoare totală de 14.400 de lei.
În total, agenții constatatori ai biroului au aplicat 98 de sancțiuni: 75 de avertismente și 23 de amenzi, în valoare de 22.700 de lei.
Un cetățean egiptean care nu respectase decizia de returnare emisă în decembrie 2025 a fost condus sub escortă până la Aeroportul Internațional Henri Coandă.
„Noi le explicăm acest lucru”
Tonul conferinței s-a schimbat atunci când discuția a trecut de la statistici la situațiile concrete ale oamenilor. Liliana Adina Douchez, care are 26 de ani de experiență exclusiv în domeniul imigrației, a insistat că rolul instituției nu se limitează la control, sancțiuni și emiterea documentelor.
În cazul persoanelor obligate să părăsească România, polițiștii le prezintă inclusiv posibilitatea unei întoarceri voluntare asistate. Prin programele disponibile, un străin poate beneficia de plata biletului de avion și de sprijin pentru reintegrarea în țara de origine.
Comisarul-șef a relatat cazul unui cetățean străin care, după întoarcere, a cumpărat un vehicul de tip tuk-tuk și și-a deschis o mică afacere.
„Noi le explicăm acest lucru”, a spus Liliana Adina Douchez.
Aceeași abordare a fost vizibilă când a vorbit despre muncitorii străini care trimit bani familiilor, despre dreptul lor de a circula în spațiul Schengen și despre necesitatea acordării prezumției de nevinovăție atunci când un angajator presupune că salariatul ar fi părăsit definitiv România.
Din dialogul cu jurnaliștii a reieșit empatia unui ofițer care lucrează de 26 de ani numai în domeniul imigrației și care privește fiecare situație dincolo de dosar și de obligația aplicării legii. Douchez a insistat că majoritatea străinilor veniți la Sibiu muncesc, își ajută familiile și contribuie la economia locală.
„Sunt foarte mulți și muncesc”, a subliniat șefa Biroului pentru Imigrări al Județului Sibiu.
