Cu o experiență de șase ani ca paramedic voluntar pe mașina de Terapie Intensivă Mobilă SMURD, Cosmina Achim își continuă drumul profesional la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu ca medic rezident în anul I la Anestezie și Terapie Intensivă. Într-un interviu deschis, Cosmina ne-a vorbit despre tranziția de la voluntariat la activitatea pe secție, provocările din ATI, importanța prevenției medicale, dar și despre implicarea sa în cadrul Maratonului Internațional Sibiu.
Prima opțiune profesională
Alegerea medicinei a venit natural, fiind ghidată încă de la început de o atracție puternică spre zona de urgență.
„Am simțit încă din anul I și pe parcursul voluntariatelor pe care le-am desfășurat care va fi alegerea pe care o voi face la finalul celor 6 ani. Am concluzionat că, pentru mine, a fost și este cea mai bună alegere făcută la momentul actual. Prima opțiune ar fi fost categoric medicina de urgență. Oscilam între cele două, între Anestezie și Terapie Intensivă și medicina de urgență. Am cochetat preponderent cu prespitalul, având în vedere voluntariatul desfășurat pe mașina de Terapie Intensivă Mobilă SMURD. Pornind de la această experiență, am simțit că rezonez cu domeniul, cu specialitatea aceasta. În final, am luat decizia de a alege totuși varianta mai echilibrată, ATI-ul.”
Formarea ca om și medic în anii de voluntariat SMURD
Anii de studenție au fost marcați de prezența pe ambulanță, o etapă pe care medicul ne-a descris-o ca fiind esențială pentru dezvoltarea sa profesională și personală.
„Activitatea de voluntariat în cadrul SMURD-ului a început pentru mine încă din anul I de studenție și a continuat pe parcursul întregii facultăți, practic pe parcursul celor șase ani de medicină. A fost o experiență deosebită. Această activitate de voluntariat a pus bazele a ceea ce sunt astăzi ca medic rezident pe Terapie Intensivă și, cred că de departe cel mai important aspect, m-a clădit ca om. Întâi de toate, acolo am învățat ce înseamnă empatia, respectul pentru pacient și, nu în ultimul rând, față de colegi, responsabilitatea și munca în echipă. Acolo am îmbinat două aspecte importante, am reușit să-mi formez o bază profesională și am dobândit valori umane.”
Anestezie versus Terapie Intensivă
Medicul ne-a detaliat modul în care se împarte activitatea în cadrul secției, explicând diferențele de percepție din partea pacienților.
„Practic, activitatea noastră se desfășoară pe două planuri. După cum reiese și din numele specializării, discutăm despre partea de anestezie și partea de terapie intensivă. Probabil pacienții sunt mai familiarizați cu partea de anestezie, deoarece aproape orice intervenție chirurgicală necesită sprijinul nostru. Pe de altă parte, mi-aș dori să avem un contact cât mai redus cu pacienții critici, cei regăsiți în cadrul terapiei intensive. Din păcate, acolo suntem martorii vulnerabilității oamenilor aflați în cele mai dificile momente ale lor.”
Din perspectiva medicului, marele avantaj al terapiei intensive spre deosebire de urgența pură din prespital, constă în posibilitatea de a urmări parcursul medical al persoanei îngrijite.
„Avem avantajul de a vedea și finalitatea cazului, prin comparație cu medicina de urgență unde, de cele mai multe ori, nu avem parte de asta. Independent de un diagnostic stabilit deja, reușim să vedem evoluția pacienților și să stabilim un prognostic pentru aceștia, ceea ce nouă, personalului medical, ne oferă categoric o mare satisfacție.”
Acomodarea pe secția Spitalului Județean Sibiu și aparatura din dotare
Acomodarea în colectivul spitalului a fost facilitată de experiența anterioară și de sprijinul echipei. Medicul rezident ne-a povestit despre primele impresii de pe secție.
„Venirea pe secția ATI nu a fost însoțită de prea mari emoții, iar experiența voluntariatului și implicit cea ca paramedic în cadrul SMURD-ului m-au ajutat foarte mult. Bineînțeles, am avut parte de sprijinul colegilor rezidenți, cărora pe această cale le mulțumesc. La fel este valabil și pentru medicii specialiști, colegii asistenți și întreg personalul care m-a susținut. A contat destul de mult pentru mine și, astfel, mi-a fost destul de ușor să mă integrez. Conexiunea cu pacienții a venit mult mai natural prin prisma experienței acumulate. Din punctul meu de vedere, este o secție destul de bine dotată, ceea ce m-a surprins și a avut un mare aport în alegerea pe care am făcut-o. Dispunem, practic, de aparatură modernă, ceea ce reprezintă un aspect important în primul rând pentru pacienți, cât și pentru noi, ca medici rezidenți, în procesul de dezvoltare profesională.”
Importanța evaluărilor medicale periodice
Medicul rezident, Cosmina Achim, ne-a atras atenția asupra faptului că numărul pacienților care ajung în stare critică pe secție este într-o continuă creștere, motiv pentru care accentul ar trebui mutat pe evaluările periodice.
„Din ce am remarcat, numărul cazurilor este în creștere, din păcate. De aceea, discutam mai devreme despre punerea accentului mai mult pe prevenție și pe prezentarea cât mai precoce la medic în scopul diagnosticării și tratării afecțiunilor medicale, într-un stadiu cât mai timpuriu și a prevenirii evoluției acestora către forme severe. Cred că ideal ar fi să ne alocăm timp și să avem perioade de prezentare la medic constante. Micile investigații de rutină efectuate la timp, pot avea un rol deosebit de important.”
Ce lipsește din facultate: Practica și conexiunea umană cu pacientul
Privind retrospectiv la anii de studenție, medicul ne-a menționat că pregătirea teoretică trebuie obligatoriu completată de practică și de dezvoltarea abilităților de comunicare.
„Probabil aș fi susținut mai mult partea de practică, din punctul meu de vedere. A fost un aspect care mi-a lipsit pe perioada studenției. Cred că medicina este un domeniu care nu se învață neapărat din cărți. Da, într-adevăr, este nevoie de un bagaj mare de informații și cunoștințe pentru a putea face performanță, dar cred că mai întâi de toate ar trebui să învățăm să fim oameni, să ne raportăm la pacient și să cultivăm mult mai mult conexiunea dintre medic și pacient. De asemenea, suportul psihologic ar fi de un real ajutor, mai ales în anii terminali când avem o alegere importantă de făcut și presiunea este destul de mare.”
Căutarea specializării potrivite și posibilitatea reorientării
În cazul în care un proaspăt absolvent realizează că opțiunea inițială nu i se potrivește, reorientarea este o soluție firească.
„În esență, noi, ca oameni, oscilăm între incertitudine și siguranță, iar eu, la rândul meu, am avut parte de astfel de mici momente. Ideal ar fi să ajungem la această concluzie de reorientare într-un timp relativ scurt, de 6 luni, poate maxim un an. Poți să faci o altă alegere dacă simți că nu e cea care ți se potrivește. Pe de altă parte, mizez și pe faptul că, deși la început poți simți acest lucru, ai șansa de a da peste oameni, medici și colegi care să te inspire, să te facă să-ți dorești să rămâi și să cultive în tine acea scânteie către specializarea respectivă. Importantă este posibilitatea reorientării, astfel că fie susținem din nou examenul de rezidențiat și optăm pentru o altă specializare, fie facem o altă alegere pe baza notei deja obținute. Bineînțeles, există riscul ca disponibilitatea pe baza notei să nu fie întotdeauna atât de largă, depinde de la caz la caz și de la an la an, astfel că nu ai o siguranță în acest sens.”
“Singurul supraviețuitor a fost șoferul”
Amintirile din teren rămân puternic întipărite în memorie. Cosmina ne-a povestit despre una dintre primele intervenții marcante la care a participat ca paramedic.
„Nu a fost chiar prima intervenție, dar categoric a fost una dintre cele mai de impact la care am participat în prima perioadă a voluntariatului. Era vorba despre un accident cu victime multiple, unde singurul supraviețuitor a fost șoferul care purta centura de siguranță. La momentul respectiv, la locul accidentului erau prezenți aparținătorii. Cred că cel mai dificil mi-a fost să încerc să păstrez o limită, să fiu detașată, mai ales în primele clipe. A existat un moment în care m-am transpus în pielea aparținătorilor, dar a fost necesar să fac destul de repede tranziția, astfel încât să reușesc să fiu de ajutor. Să reușești să fii într-o mare măsură empatic și prezent pentru pacient este un aspect important pe care îl caută fiecare la un medic, dar, în aceeași măsură, mai ales în medicina de urgență și în terapia intensivă, e imperios necesar să existe un echilibru pentru a le putea fi cu adevărat de ajutor celor din jur.”
Baza tehnică dobândită pe ambulanță și aplicată în sala de operație
Bagajul de cunoștințe acumulat pe ambulanță a constituit structura pe care își clădește activitatea curentă din spital.
„M-a ajutat într-o mare măsură pe ambele planuri. Cred că fiecare lucru pe care l-am dobândit în decursul celor șase ani îl aplic la momentul actual ca medic rezident pe Anestezie și Terapie Intensivă. Practic, experiența respectivă a reprezentat baza la care acum încep să adaug informații și noi competențe. Dacă ar fi să mă raportez la manevrele pe care le-am învățat pe ambulanță, una dintre cele pe care le practic cel mai des, aș zice chiar zi de zi în sala de operație, ar fi intubația orotraheală. ”
Viața dincolo de spital
Deși programul din spital este încărcat, dr. Cosmina ne-a mărturisit că își face mereu timp pentru pasiunile sale.
„În ciuda faptului că aparent nu dispunem de prea mult timp liber, încerc în fiecare zi să aloc o mică părticică și pentru viața personală. Ca hobby-uri, fie-mi țin mintea ocupată alergând, fie îmi găsesc fel de fel de activități care să implice natura. Pe de altă parte, ar mai fi afinitatea pentru pictură, pe care nu reușesc să o practic atât de des pe cât mi-aș dori, dar face parte din mine. De asemenea, mă mai destind cu câte o mică lectură.”
Alergarea pentru o cauză nobilă: Implicarea Cosminei la Maratonul Internațional Sibiu
Pasiunea pentru alergare s-a îmbinat ani la rând cu strângerea de fonduri pentru dotarea mașinii SMURD. Medicul ne-a povestit despre participările sale la competiția sibiană.
„Am participat aproape an de an la Maratonul Internațional Sibiu, tot prin intermediul activității de voluntariat din cadrul SMURD-ului. În fiecare an, noi, ca echipă ne-am propus să strângem fonduri pentru achiziționarea de aparatură medicală destinată mașinii de Terapie Intensivă Mobilă și am reușit în decursul anilor să o dotăm cu diverse echipamente, aș menționa aici un astrup mobil și un videolaringoscop. Cred că nu este vorba strict despre activitatea în sine care m-a atras, ci și despre atmosfera care se creează și legăturile pe care reușim să le formăm de fiecare dată cu ocazia unor astfel de evenimente. Dacă anul acesta nu am reușit să particip la maraton, cu siguranță, anul viitor, va fi unul dintre obiectivele mele.”
Sfaturi pentru viitorii studenți: Alegerea profesiei din suflet
În acest domeniu, tinerii sunt adesea presați de către familie să profeseze, fără ca aceasta să fie neapărat o alegere personală. Despre acest aspect, medicul Cosmina Achim a transmis un sfat pentru viitorii studenți.
„La vârsta la care trebuie să iei o decizie atât de importantă pentru viitorul tău, vorbind despre o facultate cu mulți ani de muncă, nu cred neapărat că avem o maturitate suficientă la 18-19 ani pentru a lua o decizie de o asemenea încărcătură pentru următorii șase ani sau pentru întreaga viață. Tocmai de aceea, nu încurajez ca o astfel de alegere să fie făcută de către și pentru părinți. Cred că decizia trebuie luată de unul singur. Ideal ar fi ca tinerii din generațiile care urmează să facă mai întâi puțin voluntariat, să se intereseze ce implică această facultate și să își adune cât mai multe informații. În orice context, cu cât ai mai multe date ale problemei, cu atât este mai ușor pentru tine, ca elev aflat în postura de a-ți alege facultatea, să iei o decizie obiectivă. Totodată, i-aș sfătui să nu își aleagă medicina doar pentru faptul că este o facultate prestigioasă, ci să fie o alegere făcută cu sufletul. La pachet, ea vine cu multe sacrificii și este necesar să fim conștienți de aceste aspecte. În aceeași măsură, vine și cu multe recompense. Pentru mine, cea mai mare dintre ele este faptul că reușim să fim aproape de oameni în momentele lor de maximă vulnerabilitate. Concluzionând, cred că acesta e cel mai important aspect.”
