Iulian Paraschiv, președintele Agenției Naționale pentru Romi (ANR), se delimitează de ideea înființării unui „Stat Rom”, lansată public de Dorin Cioabă și asociată Congresului Internațional al Romilor care va avea loc la Sibiu. Șeful ANR susține că problemele reale ale comunităților rome nu pot fi rezolvate prin separare teritorială, ci prin educație, reprezentare politică, acces la profesii și instituții puternice.
Declarația vine în contextul în care, la Sibiu, urmează să aibă loc Congresul Internațional al Romilor, organizat de International Romani Union, prin Dorin Cioabă. Una dintre ideile lansate public înaintea reuniunii este cea privind constituirea unui „Stat Rom”.
Președintele ANR, Iulian Paraschiv, consideră că subiectul poate fi discutat, dar spune clar că nu vede într-un stat separat o soluție pentru viitorul romilor.
„Este legitim ca orice membru al comunității rome să propună o viziune pentru viitorul romilor. Tocmai de aceea, însă, cred că această idee trebuie analizată dincolo de caracterul ei spectaculos și simbolic. Personal, nu consider că soluția pentru viitorul romilor este constituirea unui stat separat”, a transmis Iulian Paraschiv.
„Care ar fi teritoriul acestui stat?”
Președintele ANR argumentează că romii reprezintă o comunitate transnațională, prezentă în numeroase state europene, iar constituirea unui stat propriu ar ridica probleme fundamentale de legitimitate și reprezentare.
„Care ar fi teritoriul acestui stat? Cine ar fi cetățenii lui? Cine ar avea dreptul să vorbească în numele tuturor romilor? Cine ar stabili criteriile de reprezentare? Cine ar exercita autoritatea politică și în baza cărui mandat democratic?”, întreabă Iulian Paraschiv.
Acesta respinge și comparația unui eventual stat al romilor cu Vaticanul, arătând că Vaticanul are o istorie juridică și geopolitică proprie, un teritoriu determinat și o suveranitate recunoscută internațional.
Problemele romilor sunt altele: educația, discriminarea și sărăcia
În opinia șefului ANR, principala întrebare este ce probleme concrete ale comunităților rome ar putea rezolva apariția unui asemenea stat.
„Ar reduce abandonul școlar? Ar combate discriminarea? Ar elimina sărăcia? Ar crea locuri de muncă? Ar îmbunătăți accesul la educație și sănătate? Ar crește participarea politică a romilor? Ar elimina stereotipurile care încă există în societățile europene? Nu cred”, afirmă Paraschiv.
Acesta spune că dificultățile reale sunt legate de excluziunea socială, discriminare, accesul inegal la educație, locuire, piața muncii și servicii publice.
În același timp, Iulian Paraschiv pune accent și pe responsabilitatea internă a comunității rome de a construi lideri și forme credibile de reprezentare.
„Avem nevoie de profesioniști romi”
Președintele ANR propune o altă direcție pentru următoarele generații: investiția în educație, dezvoltarea unei clase de mijloc rome și creșterea prezenței romilor în instituțiile publice și în profesii.
„Avem nevoie de copii romi care să rămână la școală și să ajungă la universitate. Avem nevoie de profesioniști romi în administrație, educație, justiție, medicină, diplomație și economie. Avem nevoie de antreprenori și de o clasă de mijloc romă puternică. Avem nevoie de reprezentare politică democratică și competentă”, susține acesta.
Paraschiv spune că identitatea romă și cetățenia unui stat european nu se exclud.
„Un rom poate fi rom și român. Poate fi rom și francez. Rom și spaniol. Rom și cetățean european. Aceste identități nu se exclud.”
„Romii sunt parte din istoria României”
În ceea ce privește România, președintele ANR susține că romii nu trebuie priviți ca o comunitate aflată în căutarea unui teritoriu propriu, ci ca parte a societății românești.
„În România, romii fac parte din istoria acestei țări. Nu suntem o comunitate venită ieri și care așteaptă să își găsească un loc pe hartă. Suntem parte din această societate și trebuie să fim parte deplină din viitorul ei”, spune Iulian Paraschiv.
Acesta pledează pentru promovarea romilor care muncesc, își educă copiii, plătesc taxe și contribuie la societate și pentru trecerea de la imaginea comunității rome drept „victimă permanentă” la cea a cetățeanului activ.
„De la simboluri la rezultate. De la fragmentare la reprezentare democratică. Și, mai ales, de la ideea că identitatea trebuie apărată prin separare la convingerea că identitatea poate fi afirmată cu demnitate în interiorul unei societăți democratice și al unei Europe unite.”
Mesajul final al președintelui ANR este unul categoric:
„Romii au nevoie de o voce puternică. Au nevoie de instituții. Au nevoie de reprezentare. Au nevoie de respect. Dar nu cred că au nevoie de un stat separat.”
Congresul Internațional al Romilor este programat la Sibiu, iar dezbaterea privind ideea lansată de Dorin Cioabă se anunță astfel una dintre temele controversate din jurul reuniunii.
