De la riscurile consumului de alcool în timpul sarcinii și prevenirea infecțiilor intime până la schimbările aduse de menopauză, dr. Valentin-Mitică Voiasciuc, medic primar în cadrul Secției Clinice Obstetrică-Ginecologie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, explică principalele aspecte pe care femeile ar trebui să le cunoască despre sănătatea ginecologică.
Alcoolul trebuie evitat complet în timpul sarcinii
Alcoolul poate afecta dezvoltarea fătului în orice etapă a sarcinii, avertizează medicul sibian. Acesta traversează placenta și ajunge în circulația fetală, în timp ce organismul copilului nu îl poate metaboliza la fel de eficient precum cel al mamei.
Consumul de alcool în sarcină poate crește riscul de avort spontan, naștere prematură, greutate mică la naștere, dar și de tulburări ale dezvoltării fizice și neurologice.
„În prezent, nu există o cantitate de alcool considerată sigură în timpul sarcinii, motiv pentru care recomandarea medicală este evitarea completă a consumului de băuturi alcoolice pe toată durata acesteia”, explică dr. Valentin-Mitică Voiasciuc.
În cazul femeilor care au consumat alcool înainte de a afla că sunt însărcinate, medicul recomandă discutarea situației cu obstetricianul și oprirea consumului imediat după confirmarea sarcinii.
Candidoza și vaginoza bacteriană, printre cele mai frecvente infecții
Printre cele mai întâlnite probleme ginecologice se numără candidoza vaginală, vaginoza bacteriană și infecțiile cu transmitere sexuală, precum chlamydia, gonoreea sau trichomoniaza.
Candidoza este provocată de dezvoltarea excesivă a unei ciuperci prezente în mod normal în flora vaginală, în timp ce vaginoza bacteriană apare atunci când este perturbat echilibrul bacteriilor care protejează vaginul.
Infecțiile cu transmitere sexuală au alte cauze și, în unele situații, pot evolua mult timp fără simptome.
Tocmai de aceea, medicul atrage atenția că tratamentul trebuie stabilit după un diagnostic corect, eventual în urma unor investigații specifice.
Igiena excesivă poate face mai mult rău decât bine
Prevenirea infecțiilor intime presupune, înainte de toate, o igienă corectă și echilibrată.
Zona intimă poate fi spălată cu apă sau cu produse delicate, în timp ce spălăturile vaginale și produsele intens parfumate ar trebui evitate deoarece pot modifica flora vaginală naturală.
Sunt recomandate și lenjeria din bumbac, evitarea hainelor foarte strâmte și schimbarea cât mai rapidă a costumului de baie umed.
Folosirea prezervativului reduce semnificativ riscul infecțiilor cu transmitere sexuală. În același timp, controalele ginecologice periodice pot duce la depistarea unor afecțiuni înainte ca acestea să provoace simptome.
Medicul atrage atenția și asupra administrării nejustificate de antibiotice, care poate afecta echilibrul florei vaginale.
Ce simptome trebuie să trimită o femeie la medic
Modificările secrețiilor vaginale, mirosul neplăcut, mâncărimea, usturimea sau senzația de arsură pot indica existența unei infecții ginecologice.
Pot apărea, de asemenea, disconfort la urinare sau în timpul contactului sexual, dureri pelvine ori sângerări între menstruații sau după contactul sexual.
În situațiile mai severe pot apărea febră și dureri abdominale intense.
Există însă și infecții, în special cele cu transmitere sexuală, care pot evolua fără simptome o perioadă lungă. Din acest motiv, controalele ginecologice regulate rămân importante chiar și în absența unor manifestări evidente.
Medicul nu recomandă automedicația
Dr. Valentin-Mitică Voiasciuc atrage atenția că simptome aparent caracteristice candidozei pot ascunde alte afecțiuni.
„Nu recomand automedicația în cazul infecțiilor vaginale. Deși simptome precum secrețiile anormale, mâncărimea sau usturimea pot părea sugestive pentru o candidoză, ele pot avea numeroase alte cauze, inclusiv infecții bacteriene sau infecții cu transmitere sexuală, fiecare necesitând un tratament diferit”, precizează medicul.
Un tratament administrat fără stabilirea diagnosticului poate masca simptomele, întârzia identificarea cauzei reale și favoriza recidivele sau apariția rezistenței la anumite medicamente.
Dacă simptomele persistă, reapar frecvent ori sunt însoțite de durere, febră sau sângerări, este necesar un consult ginecologic.
Menopauza apare, de regulă, între 45 și 55 de ani
Menopauza reprezintă încetarea definitivă a funcției ovariene și este diagnosticată după 12 luni consecutive fără menstruație, atunci când nu există o altă cauză medicală.
Este un proces fiziologic normal, care apare cel mai frecvent între 45 și 55 de ani, vârsta medie fiind în jur de 50–51 de ani.
Înainte de menopauză există perioada numită perimenopauză, în timpul căreia ciclurile menstruale pot deveni neregulate și pot apărea primele simptome specifice.
Dacă menopauza se instalează înaintea vârstei de 40 de ani, sunt necesare investigații medicale suplimentare.
Bufeurile, tulburările de somn și schimbările de dispoziție, printre simptome
Manifestările menopauzei diferă mult de la o femeie la alta. Printre cele mai frecvente se numără bufeurile, transpirațiile nocturne, tulburările de somn și modificările de dispoziție.
Reducerea nivelului de estrogen poate determina uscăciune vaginală, disconfort în timpul contactului sexual și scăderea libidoului.
Unele femei se confruntă și cu dificultăți de concentrare, oboseală, dureri articulare sau modificări ale metabolismului, inclusiv cu tendința de creștere în greutate.
Dr. Valentin-Mitică Voiasciuc subliniază însă că aceste probleme nu trebuie ignorate sau considerate ceva ce femeia este obligată să suporte.
„Deși aceste manifestări fac parte dintr-o etapă naturală a vieții, ele nu trebuie suportate în tăcere, deoarece există numeroase opțiuni terapeutice și măsuri care pot ameliora semnificativ calitatea vieții”, explică medicul primar al Secției Clinice Obstetrică-Ginecologie I din cadrul SCJU Sibiu.
