Viitorul investițiilor după încheierea PNRR, finanțarea lucrărilor și nevoia de predictibilitate pentru companiile de construcții au dominat deschiderea celei de-a doua ediții a conferinței „Construcții & Capital”, organizată vineri la Sibiu. În timp ce reprezentanții industriei au vorbit despre incertitudinile perioadei următoare, primarul Astrid Fodor a anunțat un portofoliu de proiecte de aproximativ 1,8 miliarde de lei, iar senatorul Ruxandra Cibu-Deaconu și deputatul Bogdan Trif au abordat problema plăților și a continuității investițiilor.
Ediția a doua a conferinței „Construcții & Capital” a debutat vineri la Symphony by the Lake, în Șelimbăr, reunind constructori, reprezentanți ai administrației, parlamentari, finanțatori și oficiali ai instituțiilor centrale.
Evenimentul marchează și 25 de ani de activitate ai Patronatului Societăților din Construcții și 20 de ani de la înființarea Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
Cosmin Vîlcu, președintele PSC Filiala Sibiu și CEO CONLAN, a deschis conferința subliniind forța pe care o reprezintă în continuare industria construcțiilor.
Acesta a arătat că dezvoltarea unei țări nu este posibilă fără constructori și a pus accent pe rolul pe care companiile din sector îl au în realizarea investițiilor publice și private.
La rândul său, Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții și CEO Construcții Erbașu, a vorbit despre incertitudinile perioadei actuale.
„Este foarte bine că, într-o perioadă destul de neclară pentru noi, avem astfel de întâlniri, pentru a ne gândi împreună cum o să preîntâmpinăm problemele din viitorul apropiat”, a spus Cristian Erbașu.
Astrid Fodor: Proiecte de 1,8 miliarde de lei așteaptă constructorii
Cel mai concret anunț al deschiderii a venit din partea primarului municipiului Sibiu, Astrid Fodor.
Municipalitatea are proiecte de aproximativ 1,5 miliarde de lei aflate în diferite faze – unele deja contractate, altele în proceduri de achiziție sau care urmează să fie scoase la licitație.
La acestea se adaugă proiecte de aproximativ 300 de milioane de lei finanțate integral din bugetul Primăriei Sibiu.
În total, portofoliul indicat de primar ajunge la aproximativ 1,8 miliarde de lei.
„Astea sunt proiecte sigure. Nu vorbesc de fantezii ce există pe hârtie”, a spus Astrid Fodor.
Primarul i-a invitat pe constructorii prezenți la conferință să participe la procedurile de achiziție care vor fi lansate de municipalitate.
Fodor a vorbit și despre experiența PNRR, despre care a spus că a reprezentat „o gură de oxigen” pentru administrațiile locale.
Municipiul Sibiu a reușit să finalizeze, inclusiv cu recepțiile efectuate, 45 de obiective de investiții.
Primăria a avut posibilitatea să achite lucrările și fără să aștepte transferul efectiv al fondurilor de la minister, urmând să recupereze ulterior banii.
Pentru următoarea perioadă, lucrurile devin însă mai dificile. Astrid Fodor a explicat că, în cazul Programului Regiunea Centru, contribuția proprie a administrațiilor poate ajunge până la 50%, ceea ce presupune existența unor resurse importante în bugetele locale.
Primarul spune că Sibiul dispune de resursele necesare.
Fodor cere o altfel de reformă a administrației
Astrid Fodor a profitat de prezența parlamentarilor și a reprezentanților Guvernului pentru a ridica și problema reformei administrației.
„Reforma în administrație nu înseamnă tăiere de posturi. Înseamnă mult mai mult”, a spus primarul.
Fodor consideră că actualul sistem de salarizare nu recompensează suficient competența și responsabilitatea. A dat exemplul funcționarilor care gestionează proiecte de milioane de euro, fără ca nivelul responsabilității să fie reflectat corespunzător în salarizare.
Primarul a indicat drept posibil model sistemul aplicat angajaților implicați în gestionarea fondurilor europene.
O altă problemă semnalată a fost durata mare a procedurilor de achiziție, în special atunci când pentru un contract sunt depuse zece sau mai multe oferte.
Ruxandra Cibu-Deaconu: Reguli care să nu se schimbe peste noapte
Senatoarea de Sibiu Ruxandra Cibu-Deaconu a pus accent pe predictibilitatea de care au nevoie firmele pentru a decide dacă vor continua să investească.
Aceasta a amintit creșterea prețurilor materialelor, contractele semnate într-un context economic și decontate în altul, precum și întârzierile cu care au venit uneori banii europeni.
„Ce urmează după PNRR nu este doar o întrebare tehnică. Este o întrebare pentru fiecare antreprenor de aici, din sală, care trebuie să știe dacă continuă să investească sau dacă așteaptă”, a spus Cibu-Deaconu.
Senatoarea a cerut reguli care să nu fie modificate frecvent și plata la termen a contractelor încheiate de stat.
Întârzierea unei facturi nu rămâne, a explicat aceasta, doar între instituție și constructor. Firma poate ajunge să întârzie la rândul ei plățile către furnizori, salariați și bănci.
Cibu-Deaconu a susținut și implicarea constructorilor în elaborarea legislației care îi privește, argumentând că firmele cunosc direct problemele care apar pe șantiere.
Bogdan Trif: „Dacă sectorul construcțiilor pică, pică întreaga economie”
Deputatul de Sibiu Bogdan Trif a vorbit despre perioada de expansiune a investițiilor publice susținute prin PNDL 2, Programul Anghel Saligny și PNRR.
În opinia sa, aceste programe au reprezentat oportunități importante pentru constructori, inclusiv pentru firmele cu capital românesc, dar perspectiva anilor următori este mai puțin clară.
Trif a vorbit despre reducerea proiectelor noi și despre problemele legate de ritmul plăților.
„Trebuie găsite oportunități, trebuie stat la masă cu guvernanții, astfel încât acest sector să prospere. Pentru că dacă sectorul construcțiilor pică, pică întreaga economie”, a declarat Bogdan Trif.
Mesajele din deschiderea conferinței au ajuns astfel la aceeași problemă, formulată din perspective diferite: după anii cu volume mari de investiții finanțate prin programe europene și guvernamentale, constructorii vor să știe ce proiecte urmează, cine le finanțează și în ce condiții vor putea fi executate.
