În aprilie, consilierii din Săliște au fost unanim de acord să înceapă procedurile pentru concesionarea terenului cerut pentru fabrica de magneziu. În septembrie, au fost unanim împotriva concesionării. Între timp, comunitatea s-a revoltat. Iar studiul invocat pentru respingere, analizat de Sibiu Independent, nu conținea concluzia pe care administrația i-a atribuit-o. Din această succesiune, schimbarea politică se vede mult mai clar decât fundamentarea ei.
Politicienii au un simț foarte dezvoltat al pericolului electoral. Când un proiect vine cu promisiuni de investiții și venituri, sunt dispuși să-i deschidă ușa. Când oamenii se adună și cer oprirea lui, descoperă motive să o închidă.
Problema apare când explicația administrativă nu ține pasul cu schimbarea politică.
La Săliște, Consiliul Local a aprobat în unanimitate, pe 14 aprilie, inițierea procedurilor pentru concesionarea unui teren solicitat de compania care propune fabrica de magneziu. Pe 28 septembrie, același consiliu a respins în unanimitate concesionarea.
Vorbim despre etape preliminare. Dar și acestea sunt decizii pentru care aleșii trebuie să răspundă. Nu devin lipsite de importanță doar pentru că fabrica nu avea încă autorizație de construire.
Ce a schimbat direcția administrației? Din evoluția publică a cazului, presiunea comunității apare drept explicația politică principală. Documentația analizată de noi nu oferă o justificare comparabil de clară.
Studiul nu poate spune ce are nevoie primarul să spună
În articolul publicat de Sibiu Independent am arătat contradicția dintre proiectul de hotărâre inițiat de primarul Horațiu Răcuciu și studiul de oportunitate anexat.
Proiectul invoca studiul pentru a justifica respingerea concesionării din considerente economice, financiare, sociale și de mediu. Numai că documentul prezenta avantaje ale concesionării, ridica probleme de mediu care necesitau analiză și nu formula concluzia de respingere atribuită lui.
Aceasta este problema concretă. Verificabilă.
Un studiu nu este o recuzită pe care o așezi lângă hotărâre ca să pară că decizia politică are fundament tehnic. Dacă documentul este insuficient, îl completezi. Dacă beneficiile sunt exagerate, le verifici. Dacă riscurile nu sunt evaluate, ceri evaluarea lor.
Dar nu transformi, prin formularea unui articol de hotărâre, un document într-unul care spune contrariul.
O decizie populară nu devine automat și o decizie bine fundamentată.
Presiunea publică nu înlocuiește evaluarea interesului public
Locuitorii au tot dreptul să se opună proiectului. Au dreptul să ceară explicații despre apă, sănătate, transport, turism și viitorul zonei. Nu cetățenii sunt obligați să vină la primărie cu un studiu tehnic sub braț pentru a fi ascultați.
Obligația de a fundamenta deciziile aparține administrației.
Interesul general și economic al comunității nu se stabilește nici din prezentarea investitorului, nici din numărul aplauzelor de la ședință. Se evaluează punând în balanță veniturile posibile, costurile, riscurile și efectele asupra activităților care există deja.
O investiție mare poate aduce beneficii. Poate produce și pierderi în alte domenii. Turismul, agricultura și afacerile locale au și ele valoare economică. Tocmai de aceea avem nevoie de analiză.
În cazul Săliște, întrebarea este dacă aleșii au făcut această muncă sau dacă au trecut de la disponibilitate la refuz atunci când susținerea demersurilor a devenit politic incomodă.
Contradicția dintre studiu și motivarea respingerii mă face să văd aici, înainte de toate, o retragere politică sub presiune publică. O evaluare convingătoare a interesului comunității încă trebuie arătată.
La Rășinari, întrebările puteau începe din mai
La Rășinari, nu avem confirmarea unui vot similar celui din aprilie de la Săliște. Avem însă declarația primarului Bogdan Bucur, publicată de Sibiu Independent: proiectul a fost prezentat Consiliului Local pe 26 mai, iar consilierii au fost invitați să formuleze întrebări scrise. Potrivit primarului, acestea nu au mai venit.
Dacă așa s-au petrecut lucrurile, pasivitatea este greu de justificat.
Un proiect care poate influența dezvoltarea comunei pentru mulți ani merita întrebări înainte să provoace revoltă. Aleșii aveau timp să ceară documente, explicații și evaluări. Să discute cu locuitorii. Să afle ce înseamnă investiția pentru economia locală.
Primarul spune că a privit proiectul cu reținere și că a cerut evitarea transportului prin sat. Dar reținerea declarată nu ține loc de poziție fundamentată, după cum o soluție de transport nu răspunde tuturor întrebărilor despre proiect.
Cine își asumă o concluzie?
Nu susțin că mina și fabrica ar fi fost automat bune pentru Mărginimea Sibiului. Documentarea de până acum nu justifică un asemenea verdict. Dar nici două voturi unanime în direcții opuse nu demonstrează că administrația a identificat corect interesul comunității.
Demonstrează că și-a schimbat decizia.
Politicienii trebuie să asculte presiunea publică. Apoi trebuie să poată explica, prin argumente și documente, hotărârea luată. Altfel, administrația devine o permanentă adaptare la ceea ce pare convenabil electoral.
La Săliște, votul de respingere nu șterge întrebările despre demersurile inițiale. La Rășinari, explicațiile de acum nu șterg lunile în care consilierii puteau cere lămuriri.
Comunitatea are nevoie de aleși care să-i apere interesele inclusiv prin muncă de analiză și prin decizii asumate. Să ridici mâna în aceeași direcție cu toată sala este partea ușoară. Să demonstrezi de ce o faci este obligația pentru care ai fost ales.
