Aniversarea a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România a adus luni după-amiază, la Sibiu, o discuție despre problemele urbanismului, protejarea patrimoniului și responsabilitatea arhitecților și a administrațiilor. Conferința de la Casa cu Frescă a deschis seria „Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, care continuă până în 11 octombrie, cu expoziții, ateliere, tururi ghidate și dezbateri.
La sediul Filialei Teritoriale Sibiu-Vâlcea a OAR, de pe strada Mitropoliei, arhitecți, reprezentanți ai administrației, ai Direcției Județene pentru Cultură și ai mediului universitar au discutat atât despre realizările organizației, cât și despre limitele intervenției sale în dezvoltarea localităților.
Întâlnirea a fost deschisă de Ioan Brad, președintele filialei, și moderată de arhitectul Gabriel Adrian Roșca. Organizată de Ziua Mondială a Arhitecturii, conferința a pus în discuție o întrebare care îi privește direct pe locuitori: cât de mult reușesc profesioniștii și instituțiile să influențeze calitatea spațiilor în care trăim?
Cartierul Arhitecților, exemplul unei dezvoltări fără viziune de ansamblu
Una dintre discuțiile cele mai directe a pornit de la întrebările reporterului Sibiu Independent despre intervențiile concrete ale Ordinului în fața problemelor de urbanism din județ. Cartierul Arhitecților a fost invocat ca exemplu de dezvoltare care a generat dificultăți de trafic și nevoi insuficient acoperite de infrastructură educațională și facilități urbane.
Gabriel Adrian Roșca a recunoscut că există și o responsabilitate a profesiei în explicarea principiilor după care ar trebui să funcționeze un oraș.
„Este o lipsă și a noastră, a arhitecților, că nu comunicăm și nu transmitem mai departe anumite principii legate de funcționarea orașului”, a spus acesta.
Roșca a subliniat că administrațiile trebuie să se preocupe din timp de terenurile necesare interesului public. Dezvoltarea unui cartier presupune, pe lângă străzi, spații pentru școli, parcuri și alte funcțiuni de care locuitorii au nevoie.
Iulia Maria Olaru, inspector principal în cadrul Consiliului Județean Sibiu, a explicat că utilizarea succesivă a planurilor urbanistice zonale pentru parcele, în absența unei perspective mai largi a administrației, poate produce tocmai asemenea rezultate.
„Dacă tu, ca administrație, nu ai o viziune de ansamblu și strategică pe termen mediu și lung, se ajunge la rezultatul Cartierului Arhitecților”, a afirmat aceasta. În opinia sa, a existat un moment în care evoluția putea fi oprită, dar acesta a fost depășit.
Ce poate face Ordinul și unde se opresc instrumentele sale
Întrebările despre responsabilitate au vizat și posibilitatea sancționării arhitecților-șefi, precum și demersurile făcute de organizație împotriva unor documentații de urbanism contestate.
Arhitectul Mircea Țibuleac, care a evocat experiența sa în comisia națională de disciplină, a explicat că mecanismul disciplinar funcționează pe baza unor sesizări. El a apreciat că eficiența sancțiunilor este limitată.
Arhitectul Ion Cristian Șandru a adăugat că ocuparea funcției de arhitect-șef nu presupune automat apartenența la OAR, ceea ce restrânge posibilitatea organizației de a interveni disciplinar. Discuția a evidențiat astfel diferența dintre răspunderea în interiorul profesiei și responsabilitatea administrativă pentru deciziile de urbanism.
În privința acțiunilor în instanță, participanții au invocat litigiul privind o documentație de urbanism din Pădurea Dumbrava, despre care au spus că a fost câștigat de Ordin. Exemplele prezentate au vizat contenciosul administrativ.
Gabriel Adrian Roșca a arătat că asemenea procese presupun costuri importante pentru organizație și necesită susținerea membrilor pentru folosirea fondurilor comune.
Patrimoniul, între intervenții nepotrivite și instituții cu puțini specialiști
Ilie Dan Nanu, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, a vorbit despre dificultățile protejării monumentelor și despre intervențiile care afectează arhitectura tradițională a satelor.
Acesta a semnalat înlocuirea unor materiale și elemente tradiționale cu soluții nepotrivite clădirilor istorice, precum și situații în care beneficiarii cer construcții fără legătură cu specificul local. În opinia sa, consultarea specialiștilor înainte de realizarea proiectului poate preveni atât blocajele, cât și pierderile de patrimoniu.
Nanu a criticat și starea evidențelor monumentelor istorice, despre care a spus că includ erori și situații care nu mai corespund realității din teren. Totodată, a atras atenția asupra dificultății de a monitoriza întregul județ cu un număr redus de angajați de specialitate.
Lipsa profesioniștilor a fost semnalată și de Iulia Maria Olaru. Aceasta a precizat că structura în care lucrează are 13 angajați, dintre care șapte sunt arhitecți și urbaniști, și i-a încurajat pe studenți să ia în calcul o carieră în administrația publică.
Radu Popa, de la Consiliul Județean Sibiu, a insistat asupra colaborării dintre proiectanți și instituții și asupra faptului că rezultatul trebuie judecat prin ceea ce oferă utilizatorilor.
Marius Jivan, arhitectul-șef al Primăriei Municipiului Sibiu, a apreciat că publicul înțelege treptat mai bine rolul arhitectului. El i-a îndemnat pe tineri să cunoască profesia și din perspectiva administrației, inclusiv prin perioade de practică.
Un bilanț cu realizări, dar și cu nemulțumiri
Gabriel Adrian Roșca a prezentat evoluția organizației de la înființarea sa, în 2001, și a amintit contribuția concursurilor de arhitectură la calitatea investițiilor publice. Printre exemplele locale invocate s-a aflat concursul pentru Piața Mare din Sibiu, ale cărui propuneri au oferit o bază de discuție pentru amenajarea ulterioară.
Mircea Țibuleac, președinte fondator al filialei și președinte al Uniunii Arhitecților din România – Sucursala Sibiu, a adus însă și o perspectivă critică asupra vieții organizației. A vorbit despre participarea redusă a membrilor, concurența prin onorarii mici și nevoia unei discuții sincere despre greșeli și priorități. Totodată, a pledat pentru colaborarea dintre Ordin și Uniunea Arhitecților.
Un exemplu concret de implicare în patrimoniu este chiar sediul întâlnirii. Ioan Brad a prezentat eforturile de restaurare a Casei cu Frescă, inclusiv a picturii din secolul al XVII-lea. El a evidențiat sprijinul Consiliului Județean prin mecanismul de finanțare a lucrărilor la monumente istorice aflate în proprietate privată, alături de contribuția proprie a filialei.
În încheiere, Brad a insistat asupra nevoii unui dialog permanent între profesioniști, instituții și comunitate.
Strada Poștei devine loc de întâlnire cu arhitectura
Programul aniversar este organizat împreună cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, cu sprijinul unor parteneri locali, între care Poșta Română și Banca Națională a României.
Liliana Daniela Cazacu, directorul Extensiei Universitare Sibiu, a vorbit despre oportunitatea studenților de a învăța chiar în clădirea istorică în care funcționează școala, în Palatul Poștei. Proiectul comun urmărește să apropie profesiile de arhitect și urbanist de public și să readucă strada Poștei în atenția comunității.
Expoziția în aer liber poate fi văzută pe străzile Poștei și Mitropoliei până în 11 octombrie.
Vineri, 9 octombrie, sunt programate ateliere pentru elevi: „Puzzle pe strada Poștei”, pentru copii de gimnaziu, la orele 10:00 și 12:00, și „Arhitect pentru o zi. Între nou și vechi”, pentru liceeni, la orele 14:00 și 16:00. Participarea este gratuită, pe bază de înscriere.
În 9 și 10 octombrie, între orele 10:00 și 18:00, publicul va găsi mobilier urban modular realizat de studenți și elevi, activități de imprimare 3D, machete, cărți poștale și standuri tematice.
Sâmbătă, 10 octombrie, istoricul Răzvan Pop va conduce două tururi gratuite, de la orele 11:00 și 13:00, care includ Palatul Poștei, Banca Națională a României și Casa cu Frescă. De la ora 16:00 va avea loc dezbaterea FOR SIBIU „Străzi pietonale. Cum redăm orașul oamenilor?”, urmată, la ora 18:00, de o petrecere stradală.
