Consiliul Local Rășinari a aprobat, marți, 13 octombrie, alocarea a 150.000 de lei din bugetul comunei pentru organizarea referendumului din 8 noiembrie 2026, privind exploatările miniere. Banii vor fi plătiți din fondurile publice ale rășinărenilor, deși rezultatul consultării nu poate opri automat proiectul minier din Valea Dobra. Mai mult, întrebarea stabilită de consilierii locali este atât de generală încât un eventual vot majoritar împotrivă va putea fi invocat inclusiv pentru blocarea politică a oricăror viitoare exploatări de piatră de pe teritoriul comunei.
150.000 de lei pentru o consultare fără efect juridic direct asupra investiției
Prin Hotărârea nr. 89 din 13 octombrie 2026, Consiliul Local Rășinari a aprobat un buget total de 150.000 de lei pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea referendumului local programat pentru 8 noiembrie.
Hotărârea a fost adoptată cu 15 voturi pentru, în cadrul unei ședințe de îndată, desfășurate prin vot transmis pe e-mail și WhatsApp, la inițiativa primarului Bogdan Bucur.
Întreaga sumă va fi suportată din bugetul local. Practic, rășinărenii vor plăti 150.000 de lei pentru a-și exprima opinia asupra exploatărilor miniere, fără ca rezultatul să reprezinte, prin el însuși, o decizie administrativă de interzicere a acestora.
Este importantă distincția dintre suma aprobată și cheltuielile efective. Cei 150.000 de lei reprezintă bugetul alocat organizării referendumului, nu o sumă deja cheltuită. Costul final va putea fi stabilit după încheierea operațiunilor electorale.
Cât vor încasa cei implicați în organizarea referendumului
O parte din banii publici va fi destinată indemnizațiilor persoanelor implicate în organizarea votului.
Hotărârea stabilește următoarele plăți:
- 225 de lei pe zi pentru președintele și membrii Biroului Electoral de Circumscripție Rășinari;
- 128 de lei pe zi pentru informaticianul biroului electoral;
- 150 de lei pe zi pentru personalul tehnic auxiliar;
- 248 de lei pe zi pentru președinții secțiilor de votare și operatorii de calculator, pentru maximum cinci zile;
- 180 de lei pe zi pentru membrii secțiilor de votare, tot pentru maximum cinci zile.
La aceste indemnizații se adaugă câte 35 de lei de persoană, pentru fiecare zi de activitate, reprezentând indemnizație de protocol.
Astfel, un președinte de secție de votare sau un operator de calculator poate primi până la 1.240 de lei pentru cinci zile de activitate, la care se adaugă 175 de lei pentru protocol. În total, 1.415 lei de persoană, înainte de impozitarea indemnizației de activitate.
Un membru al secției de votare poate primi, pentru aceeași perioadă, 900 de lei indemnizație și 175 de lei pentru protocol, în total 1.075 de lei.
Documentul nu prezintă însă o defalcare completă a bugetului de 150.000 de lei pe categorii de cheltuieli, astfel încât nu rezultă cât va reprezenta efectiv plata personalului și cât va fi cheltuit pentru celelalte operațiuni electorale.
O întrebare care nu se limitează la proiectul din Valea Dobra
Referendumul a fost inițiat în contextul controverselor privind proiectul companiei Mineral Proiect Invest SA, care intenționează să exploateze rocile magnezitice din perimetrul Valea Dobra, situat pe teritoriul comunei Rășinari.
Inițial, primarul Bogdan Bucur a propus o întrebare care privea exclusiv exploatarea din Valea Dobra.
În ședința Consiliului Local din 30 septembrie, la insistențele consilierului PSD Nicu Streza și ale unor participanți la dezbatere, formularea a fost modificată radical.
Întrebarea aprobată este:
„Sunteți de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Rășinari?”
Diferența este esențială.
Cetățenii nu vor vota strict pentru sau împotriva proiectului Mineral Proiect Invest, ci vor fi întrebați dacă acceptă orice exploatare minieră pe teritoriul comunei.
Prin această formulare, consultarea depășește cu mult investiția care a generat protestele.
Și viitoarele cariere de piatră ar putea fi afectate
La Valea Dobra, dezvoltatorul propune realizarea unei cariere de suprafață pentru extragerea rocilor magnezitice. Exploatarea ar urma să se dezvolte etapizat, printr-un sistem de trepte de carieră, nu prin galerii miniere subterane.
Rășinariul are deja o carieră de piatră în zona de acces spre Valea Muntelui. Prin urmare, exploatarea rocilor la suprafață nu este o activitate necunoscută în comună.
Potrivit informațiilor prezentate de dezvoltator, viitoarea carieră din Valea Dobra ar urma să ocupe gradual aproximativ șapte hectare în primii 20 de ani, suprafață care nu trebuie confundată cu întregul perimetru minier licențiat, de aproximativ 915 hectare.
Rocile extrase ar urma să fie transportate pentru procesare industrială în vederea obținerii unor produse pe bază de magneziu.
Însă întrebarea referendumului nu face nicio distincție între aceste roci magnezitice și piatra obișnuită folosită în construcții.
Potrivit Legii minelor nr. 85/2003, și rocile utile pentru construcții intră în categoria resurselor minerale.
În consecință, dacă rășinărenii vor vota majoritar „NU”, administrația locală va avea în față un rezultat prin care populația respinge, în termenii întrebării, orice exploatare minieră din comună.
Acest rezultat ar putea fi utilizat pentru a justifica opoziția administrației locale inclusiv față de deschiderea unor viitoare cariere de piatră, indiferent dacă acestea au sau nu legătură cu proiectul din Valea Dobra.
Nu înseamnă că exploatările existente ar fi închise automat sau că viitoarele proiecte ar fi interzise prin simplul vot popular. Dar rezultatul ar putea deveni un argument politic și administrativ important împotriva unor asemenea investiții.
Referendumul nu poate anula licența deja obținută de dezvoltator
Compania Mineral Proiect Invest SA a obținut în septembrie 2026 licența de concesiune pentru exploatarea rocilor magnezitice din perimetrul Valea Dobra.
Licența a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial din 7 septembrie.
Obținerea licenței nu înseamnă însă că lucrările pot începe imediat. Dezvoltatorul trebuie să parcurgă în continuare procedurile de autorizare, inclusiv pe cele de mediu.
În același timp, rezultatul referendumului local nu anulează licența emisă de autoritatea națională competentă și nici nu înlocuiește procedurile legale prin care poate fi acceptată sau respinsă o investiție.
Administrația locală poate ține cont de opțiunea exprimată de cetățeni în deciziile aflate în competența sa, dar nu poate transforma automat rezultatul consultării într-o interdicție generală asupra exploatării resurselor minerale.
150.000 de lei pentru un vot. Ce se întâmplă după 8 noiembrie?
Rămâne astfel o întrebare importantă pentru administrația din Rășinari: ce rezultat concret va produce cheltuirea celor 150.000 de lei din bugetul comunei?
Dacă majoritatea celor care votează se pronunță împotriva exploatărilor miniere, autoritățile vor avea o exprimare oficială a voinței comunității, dar nu și un instrument juridic automat de oprire a proiectului din Valea Dobra.
În schimb, formularea generală a întrebării poate genera probleme pentru orice nouă investiție extractivă de pe teritoriul comunei.
Consilierii locali au ales să nu îi întrebe pe rășinăreni exclusiv despre proiectul care a declanșat controversa, ci despre toate exploatările miniere, prezente sau viitoare.
Pe 8 noiembrie, locuitorii comunei vor putea spune „DA” sau „NU”. Pentru organizarea acestui vot, administrația a pus la dispoziție 150.000 de lei din bani publici.
Cert este că referendumul are un cost bugetar precis. Efectele sale asupra proiectului din Valea Dobra și asupra viitoarelor cariere de piatră vor depinde însă de deciziile administrative ulterioare și de legislația aplicabilă, nu doar de rezultatul votului.
