Inteligența artificială poate propune idei și combinații noi, dar ce se întâmplă cu emoția și experiența personală a artistului? Întrebarea a stat în centrul conferinței care a deschis luni, 16 noiembrie, la Hotel Împăratul Romanilor din Sibiu, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New Music.
Conferința „Intervenția tehnologiei și a AI-ului în procesul componistic și interpretativ muzical” i-a adus împreună pe dirijorul Cristian Lupeș, fondatorul festivalului, Florin Viorel, președintele Filialei Sibiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, și Constantin Constantinescu, asistent universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specializat în inteligență artificială și machine learning. La discuție a participat și clarinetistul Octavian Gheorghiu, managerul interimar al Filarmonicii de Stat Sibiu.
Participanții au abordat atât posibilitățile oferite de noile instrumente, cât și limitele lor în raport cu procesul de creație și legătura dintre artist și public.
Idei mai multe, într-un timp mai scurt
Constantin Constantinescu a explicat că inteligența artificială poate contribui la apariția unor combinații îndrăznețe, pornind de la informațiile pe care le are la dispoziție. În opinia sa, una dintre schimbările majore este viteza cu care un creator poate explora variante și poate selecta ideile pe care dorește să le dezvolte.
Acesta a remarcat și o contradicție: oamenii se tem că vor fi înlocuiți de AI, dar caută permanent conținut nou, spectaculos și experiențe pe care nu le-au mai avut.
Utilitatea tehnologiei nu echivalează însă, în viziunea sa, cu înlocuirea completă a artistului.
„În niciun caz nu cred că AI-ul va înlocui complet artiștii”, a afirmat Constantin Constantinescu. El a subliniat că generarea unor combinații și șabloane trebuie privită separat de stările, emoțiile și conexiunea dintre creator și spectator.
Florin Viorel folosește AI pentru a testa variante pornind de la propriile schițe
Florin Viorel a oferit un exemplu din practica sa: folosește inteligența artificială pentru a vedea cum ar putea arăta o lucrare realizată dintr-un anumit material, pornind de la schițele proprii.
Artistul a descris AI drept o unealtă de sprijin, păstrând ideea și decizia artistică în responsabilitatea creatorului. El a amintit că apariția fotografiei și a altor tehnici de reproducere a imaginilor nu a dus la dispariția picturii.
Pentru Florin Viorel, creația este legată în primul rând de propriile trăiri și de nevoia de exprimare. Relația publicului cu lucrarea rămâne, la rândul ei, una personală. Artistul a povestit că un vizitator i-a spus că trebuie să se îndepărteze de o lucrare din cauza stării puternice pe care i-o provoca, deși îi plăcea. A considerat reacția unul dintre cele mai frumoase complimente primite.
Spectacolul tehnologic și riscul pierderii mesajului
Cristian Lupeș a plasat discuția într-o istorie mai largă a întâlnirii dintre muzică și tehnologie, de la instrumentele care au evoluat pentru a răspunde unor cerințe noi până la muzica electronică și spectacolele multimedia.
Dirijorul a ridicat însă și problema raportului dintre efectele scenice și conținutul artistic. În spectacolele dominate de tehnologie, a observat acesta, există riscul ca publicul să fie atras de forme și design, iar mesajul să treacă în plan secund.
Octavian Gheorghiu a vorbit despre propria apropiere de muzica contemporană. O lucrare de Doina Rotaru, studiată în perioada conservatorului, l-a obligat să descopere posibilități sonore ale clarinetului pe care nu le explorase anterior. Din această perspectivă, el vede și inteligența artificială ca pe un instrument care poate ajuta muzica, în funcție de modul în care este folosit.
Discuțiile vor avea și o continuare artistică în festival. Pentru miercuri, 18 noiembrie, au fost anunțate un vernisaj al lui Florin Viorel, de la ora 18:00, și un concert de la ora 19:00, care va pune în dialog orchestra și sunetul prelucrat electronic. După pauză, programul va continua cu o sesiune de improvizație a invitaților norvegieni.





