Conducerea Primăriei Sibiu invocă documentațiile incomplete pentru a explica întârzierile la urbanism. De cealaltă parte a ghișeului, arhitectul Alexandru Galanton și mai mulți cetățeni reclamă cerințe contradictorii, documente pierdute și dosare rezolvate după ani de așteptare. Mărturiile lor cer răspunsuri concrete din partea unei administrații care recunoaște că are restanțe și prea puțini specialiști.
O postare publică a arhitectului Alexandru Galanton a adunat nemulțumiri despre funcționarea urbanismului din Primăria Sibiu. Autorul critică pregătirea profesională a personalului, interpretarea reglementărilor și comunicarea cu solicitanții. În comentarii, oamenii descriu propriile experiențe: audiențe fără rezultat, completări repetate și acte despre care susțin că au dispărut din dosare.
Sunt acuzații publice care trebuie verificate prin documente. Dar existența lor nu poate fi expediată cu explicația comodă că oamenii nu știu să depună un dosar.
„De peste 20 de ani în domeniu, n-am întâlnit un nivel de pregătire profesională atât de scăzut la Serviciul Urbanism din Primăria Municipiului Sibiu”, scrie Galanton.
Birț invocă dosarele incomplete. Cine explică greșelile reclamate în interiorul Primăriei?
La evenimentul Exclusive Business Hub, desfășurat joi, 12 noiembrie, administratorul public al municipiului, Birț, a pus o parte dintre întârzieri pe seama documentațiilor incomplete.
„Multe probleme apar din cauza faptului că, în momentul în care se depun documentații, acestea nu sunt complete”, a declarat acesta.
Birț a recunoscut și deficitul de personal. Ca posibilă soluție, a prezentat ideea desemnării unei persoane care să urmărească dosarele investitorilor cu proiecte complexe și să faciliteze comunicarea între compartimente. A precizat că este o propunere personală.
Explicația privind dosarele incomplete poate fi justificată în anumite cazuri. Nu răspunde însă situațiilor în care solicitanții reclamă chiar greșeli ale instituției, interpretări contradictorii sau comunicarea întârziată a cerințelor.
Pentru acestea, Primăria trebuie să prezinte traseul documentelor și responsabilitățile fiecărei părți. Altfel, explicația administrativă devine o mutare a răspunderii asupra celui care așteaptă.
Galanton reclamă interpretări contradictorii și adrese comunicate târziu
Arhitectul prezintă mai multe exemple din dosarele la care spune că a lucrat.
Într-un caz, pentru o modificare de temă care presupunea reducerea suprafeței desfășurate și schimbarea indicatorilor urbanistici și a arhitecturii exterioare, afirmă că i s-a spus că intervențiile puteau fi făcute prin dispoziție de șantier.
În alt dosar, susține că a fost întrebat de ce beneficiarul și-a dorit un balcon. Mai contestă o obiecție privind lipsa săgeților care indică scurgerea apelor pluviale pe o alee pietonală și interpretarea unei terase circulabile, descoperite, în calculul coeficientului de utilizare a terenului.
Corectitudinea tehnică a acestor poziții nu poate fi stabilită fără documentațiile respective. Tocmai de aceea, răspunsul instituției trebuie să conțină argumentele aplicate fiecărui caz.
Mai gravă este afirmația privind diferența dintre data înscrisă pe unele adrese și momentul comunicării lor.
„Primesc adrese după termenul legal, dar antedatate cu mult față de data transmiterii”, susține Galanton.
Acuzația de antedatare nu este demonstrată prin documentele disponibile pentru acest articol. Ea impune însă o verificare: când au fost redactate, semnate, înregistrate și expediate adresele? O dată înscrisă pe hârtie nu explică singură timpul consumat până când solicitantul primește răspunsul.
Un comentator descrie trei ani pentru autorizarea alipirii a două apartamente
Una dintre cele mai detaliate relatări aparține unui utilizator care comentează sub numele „Sori Nelu”.
Acesta afirmă că a solicitat un certificat de urbanism în martie 2023, pentru o procedură care viza alipirea a două apartamente. Susține că documentul a venit cu cinci luni peste termenul pe care îl considera aplicabil.
Ulterior, după pregătirea și depunerea documentației, spune că a aflat că însuși certificatul emis de Primărie era greșit. Au urmat audiențe, promisiuni de rezolvare și alte completări.
Potrivit relatării sale, în 2026, Primăria l-ar fi acționat în instanță pentru lipsa autorizației și intrarea în legalitate, în timp ce demersurile sale pentru obținerea actului continuau. Autorizația ar fi fost emisă după aproximativ trei ani.
Cronologia și împrejurările dosarului nu au fost verificate independent. Întârzierea administrației nu justifică executarea unor lucrări fără autorizație. Dar nici eventuala abatere a proprietarului nu lămurește ce s-a întâmplat cu cererile sale și cât din așteptare îi poate fi imputat instituției.
Acte presupus pierdute și comunicare care alimentează neîncrederea
O altă persoană, care semnează „Vrincian Alina”, afirmă că documentele i-ar fi fost pierdute de patru ori. Aceasta reclamă și dispariția unor acte din arhiva Primăriei, inclusiv după refacerea lor în 2019. Competența exactă a compartimentelor implicate și situația documentelor trebuie clarificate înainte de atribuirea unei răspunderi.
Relatarea indică totuși o problemă diferită de dosarul depus incomplet: ce se întâmplă cu actele după ce intră în instituție?
Așadar, analiza întârzierilor trebuie să urmărească întregul circuit. Depunerea online nu rezolvă singură un dosar care rămâne blocat la verificare, semnare sau comunicare.
Există și oameni care apără funcționarii. Responsabilitatea conducerii rămâne
Discuția de pe pagina arhitectului conține și poziții favorabile angajaților.
Dan Săvescu descrie munca din urbanism ca fiind dificilă, cu presiunea termenelor, responsabilitate și schimbări legislative. Acesta cere respect pentru funcționari și evitarea jignirilor.
Un alt comentator, Ilie Banu, consideră serviciul subdimensionat și propune digitalizare și analizarea unor forme legale de sprijin din partea specialiștilor. Oana Păștean critică tonul postării și susține că unele probleme pot fi rezolvate prin comunicare.
Respectul pentru angajați este necesar. El nu poate înlocui evaluarea activității serviciului. Iar dacă personalul este insuficient, problema ajunge direct la conducerea instituției, care trebuie să organizeze munca și să prezinte soluții.
De altfel, primarul Astrid Fodor recunoștea încă din septembrie existența restanțelor. La conferința „Construcții & Capital”, aceasta avertiza asupra agravării întârzierilor și invoca dificultatea de a atrage specialiști.
„Noi totuși încercăm să mai facem ceva, deși oricum avem multe restanțe”, declara primarul atunci.
Recunoașterea restanțelor obligă administrația să explice ce măsuri a luat și cu ce rezultate.
Primăria trebuie să arate dosarele restante și cauzele întârzierilor
Galanton solicită intervenția consilierilor locali și discutarea unor soluții cu Ordinul Arhitecților din România, filiala Sibiu–Vâlcea, inclusiv analizarea posibilității legale de colaborare cu specialiști.
Primul pas poate fi însă făcut chiar de Primărie: publicarea unei situații clare a cererilor restante, separat pentru certificate, autorizații și documentații de urbanism. Cu vechimea dosarelor, etapele în care se află și motivele întârzierilor.
Câte documentații sunt incomplete? Când au fost cerute completările? Câte cereri complete așteaptă încă? Câte acte au trebuit corectate din cauza unor erori ale instituției?
Aceste date ar permite verificarea explicației oferite de Birț și ar arăta unde se află blocajele.
Pentru cazurile individuale descrise în postare și comentarii, materialele consultate nu cuprind un răspuns punctual al Primăriei Sibiu. Acuzațiile rămân atribuite autorilor lor.
Dar conducerea nu poate cere încredere fără să ofere transparență. Sibienii nu datorează administrației răbdare nelimitată. Administrația le datorează răspunsuri clare, decizii motivate și un serviciu care funcționează.





