Portretul lui Cristin Magheru începe mult înainte de cei 20 de ani în fruntea Primăriei Cârța. Originar din sudul țării, el ajunge în Cârța la începutul anilor ’90, cumpărând în 1992 o casă pe care o folosește inițial drept casă de vacanță. Ulterior, își deschide o firmă în localitate – începutul unui amestec constant între viața de întreprinzător și puterea administrativă, care îl va defini în anii următori. Acest traseu este confirmat, parțial, și în declarația de avere din 2024, unde Magheru notează că deține în Cârța o casă de locuit de 160 mp, achiziționată în 1992, prin contract de vânzare-cumpărare.
În plan politic, Magheru intră în PSD și câștigă Primăria Cârța, reușind în timp să obțină scoruri electorale confortabile. În 2004, presa locală nota că social-democratul a câștigat alegerile cu aproape 70% din voturi, devenind un fel de „primar-etalon” într-o comună care părea, la început, recunoscătoare pentru investițiile promise: servicii la Primărie, planuri de canalizare, lucrări la școală și căminul cultural.
Din relatările de atunci reiese imaginea unui om convins că funcția de primar este, înainte de orice, o ambiție personală – un rol asumat cu intenția declarată de „a face ceva pentru aceste locuri”, dar și cu tendința de a controla până la detaliu viața comunității.
UN PRIMAR-AGRICULTOR CU 12 HECTARE DE CARTOFI
Pe lângă funcția publică, Magheru își construiește constant și profilul de „om de afaceri în agricultură”. În martie 2006, Ziarul de Sibiu scria că primarul din Cârța are 12 hectare de teren, cumpărate „în ultimii ani”, pe care cultivă cartofi – „singura cultură care aduce profit” în zonă, după cum este citat chiar Magheru.
Detaliul cu adevărat sensibil este însă modul în care acest business se sprijină pe infrastructura Primăriei: același articol consemnează că primarul își lucrează terenurile cu utilaje închiriate de la Serviciul de Agricultură din cadrul Primăriei Cârța, serviciu dotat cu toate utilajele necesare și pus la dispoziția sătenilor – inclusiv a primarului însuși. „Cu acest serviciu îmi lucrez și eu pământurile”, declara el în 2006.
În 2024, declarația de avere a lui Magheru arată 5 hectare de teren agricol în Cârța, dobândite în 2002, tot prin contract de vânzare-cumpărare. Nu există explicații publice despre diferența față de cele 12 hectare lucrate cu cartofi în 2006: nu știm dacă restul terenurilor au fost vândute, arendate sau trecute pe alte nume.
Ceea ce se vede clar este însă continuitatea unui model: primar (sau fost primar), cu terenuri agricole substanțiale, conectat la resursele logistice ale instituției locale.
SCANDALURI VECHI: ȘCOALA, „TALIBANII” ȘI ASOCIAȚIA AGRICOLĂ „BÂLEA”
Încă din 2004–2005, presa locală descrie o comună împărțită în tabere pro și anti-Magheru. Într-un amplu articol din 2004, Ziarul de Sibiu prezintă un conflict dur între primar și profesorul de educație fizică Ilarie Tolan, legat de interzicerea jocului cu mingea în curtea școlii „inclusiv în timpul orelor de sport”, printr-o hotărâre a Consiliului Local. Tolan susține că primarul i-ar fi spus: „atâta timp cât sunt eu și partidul meu la putere, fac ce vreau eu”.
În aceeași zonă de tensiune intră și Societatea Agricolă „Bâlea”, condusă de Martin Szegedi, structură agricolă cu rezultate foarte bune, care lucrează peste 150 de hectare, cu producții ridicate la cartofi și grâu. Szegedi și membri ai asociației îl acuză pe Magheru că refuză eliberarea adeverințelor necesare pentru subvențiile la motorină și sămânță, punând astfel presiune pe fermieri. Primarul susține că asociația lucrează „în ilegalitate” de 14 ani, fără contracte de arendă, acuzație contrazisă de adrese ale Ministerului Agriculturii, care confirmă respectarea normelor legale de către „Bâlea”.
Și mai explozivă este afirmația președintelui asociației, care spune că primarul „urăște sașii” și că, pentru cei care nu sunt pe placul lui, apar epitetul de „talibani” sau alte jigniri. Magheru se apără, acuzând la rândul său „naționalism” și „muncă la negru” în cadrul asociației, iar disputa are toate ingredientele unei fracturi sociale pe criterii etnice, politice și economice.
PLOAIA DE CONTROALE ȘI PLÂNGERI PENALE
Din 2003–2005, Primăria Cârța devine un adevărat „câmp de bătălie” pentru plângeri și controale. Ziarul de Sibiu relatează că, după alegerile din 2004, administrația locală este „călcată de mai toți inspectorii”: Corpul de Control al prefectului, Garda Financiară, Inspectoratul Județean de Poliție, Curtea de Conturi.
Subprefectul de atunci, Marin Crăciun, explică în presă că toate aceste controale au la bază sesizări scrise ale mai multor persoane și că „nimeni nu e mai presus de lege”. Magheru însă vorbește de „hărțuire politică”, punând controalele pe seama faptului că PSD a pierdut puterea la nivel central, iar el a rămas primar din partea acestui partid.
În paralel, doi localnici – Aurel Visu și Ilarie Tolan – depun, începând cu 2002, „zeci de plângeri penale” împotriva primarului, acuzând calomnie, insultă, chiar vătămare corporală, dar și nereguli administrative. Procurorii decid neînceperea urmăririi penale în majoritatea cazurilor, iar Magheru afirmă în 2006 că are „nu știu dacă 20 de NUP-uri, dar oricum sunt multe” și califică plângerile drept „pure răzbunări” ale unor oameni „bolnavi” și „încăpățânați”.
Visu, în schimb, anunță că ia în calcul să meargă cu plângerile până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Faptul că nici controalele și nici plângerile nu au dus la condamnări penale nu înseamnă că suspiciunile au dispărut – ele au rămas, în timp, parte din percepția locală asupra mandatului Magheru.
CAMPANIE ÎN ZIUA VOTULUI ȘI INTRAT ÎN CABINĂ CU ALEGĂTORUL
Controversele legate de modul în care Magheru a înțeles regulile jocului electoral apar încă din 2004. În noiembrie, Asociația Pro Democrația (APD) semnalează că primarul PSD făcea campanie chiar în ziua votului, în sediul Primăriei, unde era amenajată secția de votare. Mai mulți alegători ar fi trecut prin biroul său înainte de a intra la vot, iar sesizările APD nu au avut nicio consecință.
În același an, România Liberă notează un alt episod: primarul comunei Cârța este văzut de localnici și de observatori APD în timp ce intră în cabina de vot împreună cu un alegător – un gest interzis de lege și considerat suspect de intervenție asupra votului. Magheru invocă un ordin al prefectului de Sibiu, care cerea primarilor să fie „la datorie” în ziua votului, pentru a supraveghea procesul; întrebarea care rămâne este unde se termină „supravegherea” și unde începe influențarea directă a opțiunii electorale.
AJUTOARE SOCIALE, LISTE CONTROVERSATE ȘI „CAMĂTARII” DIN CÂRȚA
Tot în 2005, un alt material din Ziarul de Sibiu ridică suspiciuni cu privire la modul în care au fost distribuite „ajutoare de urgență” trimise de Guvern în localitățile unde PSD obținuse rezultate bune la locale. În Cârța, mai bine de jumătate dintre cei care au primit bani fie aveau alte surse de venit, fie dețineau proprietăți consistente. Un exemplu este familia Căldărar, despre care, potrivit localnicilor, se spunea că dă bani cu camătă în sat.
Întrebat de presă, Magheru admite că știa că unele persoane „nu merită” ajutorul, dar susține că, atâta timp cât oamenii depun cereri și semnează că nu au venituri, el nu are „cum să demonstreze” contrariul și este obligat să le dea banii. Din nou, tabloul este acela al unei administrații care se mișcă pe muchia subțire dintre litera legii și moralitatea deciziei politice.
2020: PRIMUL EȘEC – „GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT”
După aproape 20 de ani de control asupra Primăriei Cârța, alegerile locale din 27 septembrie 2020 marchează prima înfrângere majoră a lui Cristin Magheru. Potrivit datelor AEP citate de Turnul Sfatului, candidatul PNL Daniel Cândulețiu îl învinge la limită, cu 300 de voturi la 294 – o diferență de doar șase voturi, suficientă însă pentru schimbarea puterii în comună.
Reacția fostului primar este explozivă. Într-un interviu amplu acordat Turnul Sfatului, Magheru vorbește despre un „grup infracțional organizat”, acuzând că liberalii ar fi manipulat votanții, ar fi dat mită electorală „cu purcei și vin” și și-ar fi „pus oamenii” în circumscripția electorală, inclusiv președintele de secție. El afirmă chiar că polițistul din comună ar fi parte din „echipă”.
Toate aceste acuzații rămân însă, la nivel public, simple declarații politice: nu există până acum verdicte penale sau decizii oficiale care să confirme fraudele de care vorbește Magheru. Articolul din Turnul Sfatului contrapune și declarații ale reprezentantei FDGR, care susține, dimpotrivă, că „numai dânsul a dat mită electorală” și că oamenii „au decis că trebuie o schimbare, pentru că domnul a vândut destul și 20 de ani au fost de ajuns”.
2024: A DOUA ÎNFRÂNGERE, DE DATA ASTA CLARĂ
Magheru nu renunță la ambiția de a reveni în fruntea Primăriei. La alegerile locale din 9 iunie 2024, candidează din nou la Primăria Cârța, într-o cursă în doi, cu același adversar liberal, Daniel Cândulețiu. De data aceasta, scorul nu mai este la limită: potrivit rezultatelor publicate pe platforma ziare.com, Cândulețiu obține 354 de voturi, iar Magheru 278.
Diferența de 76 de voturi marchează nu doar consolidarea poziției PNL în comună, ci și începutul unei erodări vizibile a capitalului electoral al fostului primar PSD, care, din „omul cu 70% din voturi”, ajunge în poziția celui de două ori învins în fața aceluiași contracandidat.
CE FACE MAGHERU ÎNTRE 2020 ȘI 2024: CONSILIER LOCAL, COMERCIANT, VIITOR PENSIONAR
În ciuda înfrângerii la Primărie, Cristin Magheru nu dispare din viața administrativă a comunei. Conform site-ului oficial al Primăriei Cârța, el figurează ca membru al Consiliului Local.
Decizia de a continua în Consiliul Local îi oferă un instrument important de influență asupra deciziilor administrative și asupra bugetului, chiar dacă nu mai are atribuțiile executive ale unui primar.
Declarația de avere depusă în 2024, în termen de 30 de zile de la numirea ca „consilier local la Comuna Cârța”, conturează un profil financiar interesant:
– teren agricol de 5 ha în Cârța (dobândit în 2002),
– casă de locuit de 160 mp în Cârța (dobândită în 1992),
– un autoturism Hyundai H350, fabricat în 2018,
– venituri de 150.000 lei într-un an din „activități de comerț” și 48.000 lei din pensie anticipată.
Nu apar în document conturi bancare sau datorii notabile, iar veniturile agricole nu sunt evidențiate separat, deși experiența sa agricolă este bine cunoscută din presa anilor 2000.
2025: ÎNFRÂNGEREA ADVERSARULUI ȘI DRUM DESCHIS PENTRU O NOUĂ CANDIDATURĂ
În 2025, scena politică din Cârța se răstoarnă din nou – de data aceasta nu din cauza votului, ci a Agenției Naționale de Integritate. Primarul în funcție, Daniel Cândulețiu (PNL), este declarat incompatibil, iar prefectul de Sibiu emite ordinul de încetare a mandatului înainte de termen. Guvernul hotărăște organizarea de alegeri locale parțiale în Cârța pe 7 decembrie 2025.
PSD îl anunță ca și candidat tocmai pe fostul primar Cristin Magheru, care vede în această situație șansa de a reveni în funcție după două scrutinuri pierdute. PNL mizează pe viceprimarul Eduard Andrei Manițiu, cel care a preluat interimatul Primăriei.
În acest punct, povestea lui Magheru revine la întrebarea de la început: cât de compatibil este modelul său de leadership – cu lungul șir de conflicte, controale, plângeri și acuzații reciproce – cu așteptările unei comunități care s-a schimbat, cel puțin electoral, în ultimii ani?
SCANDALUL «NU VREAU SĂ FIU PRIMAR LA NIȘTE GUNOAIE» ȘI ACUZAȚIILE DE BULETINE-FLOTANT LA CÂRȚA
Declarația-șoc din 30 septembrie 2020
După rezultatul strâns al alegerilor locale din 2020, când Cristin Magheru a pierdut în faţa lui Daniel Cîndulețiu la doar șase voturi diferență (300-294), fostul primar nu a acceptat rezultatul ca fiind legitim. Într-un articol publicat de Turnul Sfatului, pe 30 septembrie 2020, Magheru acuza că scrutinul a fost rezultatul unui „grup infracţional organizat”, că s-au dat mită electorală (cu vin și purcei), că președintele secției de votare ar fi fost „pus” de adversari și că s-ar fi folosit mobilizare cu mașini pentru a aduce alegători.
Mai grav, declaraţia sa publică conţinea un pasaj puternic:
„Nu vreau să fiu primar la niște gunoaie. Nici la 10, nici la 20, nici la un vot diferență. Nu stau la un vot.”
Această afirmaţie, jignitoare la adresa comunităţii, a readus în discuţie imaginea primarului ca un om al conflictului, al resentimentelor și al polarizării — exact imaginea criticată de mulţi localnici după zeci de ani de administraţie tensionată.
Declaraţia a fost reluată și în campania pentru alegerile locale din 2024, generând reacţii negative: o parte a locuitorilor a interpretat-o ca un semn de lipsă de respect faţă de Cârța și locuitorii ei, iar adversarii politici au folosit-o pentru a argumenta că Magheru nu este potrivit să revină la conducere.
ACUZAŢIILE PRIVIND BULETINELE-FLOTANT ŞI MUTAŢII MASIVE DE DOMICILIU ÎNAINTE DE ALEGERILE DIN 2025
Pe măsură ce se apropie alegerile locale parţiale programate pentru 7 decembrie 2025, acuzaţiile privind manipularea votului reapar. Conform unor declaraţii ale PNL Sibiu, s-ar fi înregistrat zeci de mutaţii la aceeaşi adresă: 50 de cereri de stabilire a domiciliului depuse într-o singură zi, toate la aceeaşi adresă care, susţin liberalii, ar aparţine unui membru PSD.
Mai exact: deputata judeţeană liberală a cerut instituţiilor statului (Evidenţa Populaţiei, Poliţie, Parchet) să verifice legalitatea acestor mutaţii, avertizând că astfel de practici ar putea influenţa semnificativ rezultatul alegerilor într-o comună mică precum Cârța.
Fostul primar — şi candidatul PSD — respinge acuzaţiile, susţinând că fiecare cetăţean trebuie să aibă dreptul de a-și declara domiciliul unde vrea, și sugerează că liberalilor le-ar face parte din strategia electorală, nu din realitate.
Această combinaţie de dosare — declaraţii dure împotriva comunităţii plus suspiciuni de manipulare a electoratului — reaprinde temerile unora dintre locuitorii comunei că revenirea lui Magheru ar aduce cu sine aceleași metode contestate, exact ceea ce un segment important din Cârța pare să fi respins în 2020 și 2024.
UN BILANȚ PROVIZORIU
Privit în ansamblu, portretul lui Cristin Magheru, așa cum reiese din presa locală a ultimelor două decenii și din documentele oficiale, are câteva constante clare:
– un traseu de outsider devenit „om puternic” al unei comune, venit din sudul țării, stabilit printr-o casă de vacanță transformată în reședință și firmă locală;
– un model de administrare în care funcția publică și interesul agricol/comercial personal se întrepătrund, până la punctul în care același primar își lucrează terenurile cu utilaje ale serviciului de agricultură din Primărie;
– o comună fracturată în tabere pro și anti-Magheru, cu scandaluri repetate în jurul școlii, al asociațiilor agricole și al ajutoarelor sociale;
– un lung șir de plângeri penale și controale administrative, încheiate, potrivit propriilor declarații, cu numeroase NUP-uri, dar care au lăsat în urmă un sediment de suspiciune și neîncredere;
– o traiectorie electorală descendentă: de la aproape 70% în 2004, la o înfrângere la șase voturi în 2020, apoi o a doua înfrângere, clară, în 2024.
Astăzi, când numele său revine pe buletinul de vot pentru alegerile parțiale din 7 decembrie 2025, Cristin Magheru nu mai este doar „fostul primar PSD” sau „agricultorul cu 12 hectare de cartofi”, ci un personaj cu o biografie politică lungă, marcată de conflicte și controverse, dar și de o capacitate evidentă de a rămâne, cu orice preț, în centrul jocului local de putere.
Ce vor decide locuitorii Cârței după două decenii de experiență directă cu acest stil de leadership rămâne exclusiv la latitudinea lor. Rolul acestei anchete este doar să pună pe masă faptele, așa cum apar ele în arhivele presei locale, în declarațiile de avere și în documentele oficiale, pentru ca fiecare alegător să își poată construi propria judecată.
