Sibiu Independent își propune să ofere informații corecte, relevante și de actualitate, astfel încât cititorii noștri să fie mereu la curent cu cele mai importante evenimente din Sibiu și din județ. Punem accent pe transparență, obiectivitate și jurnalism de calitate, aducând știri Sibiu, știri de ultimă oră, analize detaliate și reportaje care contează.
Ne dedicăm reflectării realității locale printr-o abordare echilibrată și profundă, acoperind atât evenimente Sibiu, cât și subiecte de interes național și internațional.
Prin conținutul nostru, dorim să informăm, să inspirăm conversații și să susținem o comunitate bine informată, capabilă să ia decizii în cunoștință de cauză.
Subprefecta județului Sibiu, Andra Albu, a transmis astăzi un mesaj de bilanț la finalul mandatului său în cadrul Instituției Prefectului. Într-o declarație făcută pe pagina sa de facebook, aceasta a trecut în revistă principalele provocări administrative, proiectele în care s-a implicat direct și lecțiile învățate în lunile de activitate.
Andra Albu a subliniat că a preluat funcția într-o perioadă complicată, marcată de instabilitate politică și administrativă, punând accentul pe importanța dialogului interinstituțional și pe un stil de lucru bazat pe modestie și onestitate.
„A venit și momentul în care un mandat se încheie. Știam de la început că această funcție este temporară. Dar, oricât de pregătit ai fi pentru un astfel de moment, pleci inevitabil cu gândul la ce ai reușit să faci, la ce ai fi vrut să faci mai mult și la lucrurile pe care le lași neterminate. În lunile în care am exercitat funcția de subprefect al județului Sibiu, am înțeles și mai bine cât de important este dialogul dintre instituții, dar și cât de greu se mișcă uneori lucrurile atunci când responsabilitatea este împărțită între mai multe autorități. Nu toate problemele se rezolvă printr-o semnătură. Unele cer luni de discuții, negocieri, insistență și capacitatea de a aduce la aceeași masă oameni care au responsabilități diferite[…]”, a declarat Andra Albu
În bilanțul său, fostul subprefecta a evidențiat trei priorități majore în care s-a implicat activ pentru deblocarea situațiilor critice din județ
„[…]Trei dintre problemele în care m-am implicat direct au fost: Realizarea sensului giratoriu de pe Calea Șurii Mici. M-am implicat în medierea discuțiilor dintre instituțiile și autoritățile responsabile, pentru a contribui la deblocarea unui proiect important pentru siguranța rutieră și pentru traficul din zonă. Este un demers care trebuie dus mai departe până la realizarea efectivă a investiției. Situația gropii de gunoi. Am participat la lucrările comisiei care a analizat problemele legate de depozitarea deșeurilor și am susținut identificarea unor soluții viabile pentru județul Sibiu. Este una dintre acele probleme care cer responsabilitate, cooperare între autorități și decizii asumate, nu doar soluții de moment. Blocajele de la Serviciul de Permise și Înmatriculări. Deficitul de personal, accentuat de indisponibilitatea mai multor examinatori, a dus la creșterea timpilor de așteptare. M-am implicat în identificarea unor soluții pentru reducerea presiunii asupra serviciului, inclusiv prin colaborarea cu instituțiile din județele vecine și susținerea demersurilor pentru completarea personalului. Scopul a fost simplu: oamenii să nu suporte consecințele unor probleme administrative pe care nu ei le-au creat.”
Aceasta a transmis și mulțumiri speciale echipei din cadrul Instituției Prefectului Sibiu, colegilor săi din USR Sibiu pentru sprijinul și încrederea acordate, dar și tuturor celor cu care a colaborat în această perioadă.
„[…]Le mulțumesc colegilor mei pentru sprijin, pentru răbdare, pentru colaborare și pentru toate momentele în care am căutat împreună soluții. Le mulțumesc și celor care au avut curajul să îmi spună când vedeau lucrurile diferit. Din astfel de discuții am avut, poate, cel mai mult de învățat. Am întâlnit oameni de la care plec mai bogată profesional și uman. Și cred că acesta este unul dintre lucrurile frumoase pe care ți le poate oferi o funcție publică: șansa de a cunoaște oameni pe care, altfel, poate nu i-ai fi întâlnit niciodată. Le mulțumesc și colegilor din USR Sibiu pentru încredere, susținere și pentru șansa de a reprezenta partidul în această funcție. Sper că am onorat această încredere prin munca și responsabilitatea cu care mi-am exercitat mandatul. Plec din această funcție cu mai multă experiență, cu respect pentru cei care muncesc în administrație și cu convingerea că instituțiile pot funcționa mai bine atunci când cei care le conduc înțeleg că funcția este o responsabilitate, nu un privilegiu. Funcțiile sunt temporare. Relațiile construite cu respect, încrederea câștigată și lucrurile bune pe care reușim să le facem împreună pot rămâne mult după plecarea noastră. Iar lucrurile pe care nu am reușit să le duc până la capăt nu încetează să conteze odată cu încheierea mandatului. Nu am avut nevoie de o funcție ca să îmi pese de problemele comunității și nu voi avea nevoie de una nici de acum înainte.”
Șase persoane au ajuns în spatele gratiilor pentru 24 de ore în urma administrării probatoriului de către polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sibiu. Suspecții, cu vârste cuprinse între 31 și 76 de ani, sunt acuzați pentru deținerea și comercializarea ilegală de țigări.
Decizia reținerii a venit după o acțiune de amploare desfășurată pe 20 octombrie, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Pentru prinderea și tragerea la răspundere a celor implicați, polițiștii au pus în executare 32 de mandate de aducere și au descins la 44 de locații din Sibiu, Argeș, Giurgiu, Teleorman, Ilfov și București.
Oamenii legii au descoperit și ridicat în vederea confiscării 113.760 de țigarete de contrabandă, fără timbru fiscal, 211.960 de lei și 7.600 de euro, 123 de telefoane mobile și alte mijloace electronice stocate, utile cauzei. Anchetatorii evaluează prejudiciul adus bugetului de stat la aproximativ 282.700 de lei.
„[…]Acțiunea a fost realizată cu sprijinul polițiștilor Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare, inspectoratelor de poliție județene Argeș, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, sprijinul structurilor de intervenție din cadrul Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, grupărilor de jandarmi mobile Craiova și Ploiești, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, în vederea stabilirii întregii situații de fapt și dispunerii măsurilor legale care se impun. Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
Zeci de animale au pierit într-un incendiu izbucnit la o casă din Cârța. În urma incendiului, acoperișul casei a fost afectat de flăcări pe o suprafață de 20 de metri pătrați, a ars o anexă pe o suprafață de aproape 50 de metri pătrați, 36 de păsări și un câine și-au pierdut viața, iar o femeie de aproape 70 de ani a suferit un atac de panică și a primit îngrijiri medicale la fața locului.
La fața locului s-au deplasat de urgență două autospeciale de stingere, un vehicul de primă intervenție și un echipaj SMURD.
„[…]La sosirea pompierilor incendiul se manifesta generalizat la o anexă gospodărească folosită ca magazie și adăpost de animale și la acoperișul unei case pe o suprafață de aproximativ 20 mp. Incendiul a fost lichidat prompt, pompierii au reușit să salveze casa de locuit care era amenințată de flăcări. În urma incendiului a ars în totalitatea anexa gospodărească pe o suprafață de aproximativ 50 mp. Au fost găsite fără viață în anexă 36 de păsări și un câine. Acoperișul casei a fost afectat de flăcări pe o suprafață de 20 de mp. Cauza probabilă de izbucnire a incendiului este un scurtcircuit produs la un cablu electric defect aflat în anexa gospodărească. O femeie de aproximativ 70 de ani a primit îngrijiri medicale la fața locului, aceasta a suferit un atac de panică, însă a refuzat transportul la spital.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
O mamă în vârstă de 36 de ani, care a născut recent la Maternitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, a transmis o scrisoare de mulțumire adresată întregului personal medical. Femeia, care s-a confruntat cu probleme de sănătate fizică și psihică, a povestit experiența trăită în timpul nașterii și a evidențiat empatia și sprijinul oferite de cadrele medicale.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a făcut publică mărturia unei paciente care a adus pe lume o fetiță sănătoasă în data de 13 octombrie 2026. Femeia, în vârstă de 36 de ani, a ales să își păstreze anonimatul, dar a dorit să le mulțumească medicilor, asistentelor și infirmierelor care au îngrijit-o în timpul internării.
Pacienta a explicat că suferă de sindrom depresiv sever și că, pe parcursul sarcinii, s-a confruntat și cu diabet gestațional. Nașterea a avut loc prin cezariană, intervenție în cadrul căreia a fost efectuată și o procedură de sterilizare, la cererea acesteia.
Recunoștință pentru medicul care i-a urmărit sarcina
În scrisoarea transmisă spitalului, femeia a ținut să evidențieze profesionalismul și empatia medicului Diana Lodromănean, care i-a monitorizat sarcina și a pregătit-o pentru intervenția chirurgicală.
„Am născut cu doamna doctor Diana Lodromănean, care mi-a urmărit toată sarcina, a avut grijă să-mi explice toate detaliile intervenției care urma să aibă loc, m-a tratat cu foarte multă empatie și a ținut cont de toate problemele pe care le-am avut anterior acestei intervenții”, a transmis pacienta.
Aceasta a explicat că istoricul său medical include intervenții anterioare, urmate de recuperări dificile, motiv pentru care apropierea de momentul nașterii i-a provocat temeri puternice.
„A stat la capul meu și mi-a șters lacrimile”
Unul dintre cele mai emoționante momente relatate de femeie a avut loc chiar în sala de operație, unde o asistentă medicală a ajutat-o să își depășească teama.
Pacienta nu a reușit să afle cu certitudine numele asistentei, despre care crede că se numește Angela, însă a descris gesturile acesteia ca fiind deosebit de importante pentru starea sa emoțională.
„A stat la capul meu și mi-a șters lacrimile, pentru că îmi era foarte frică și nu eram neapărat în cea mai bună stare din punct de vedere moral. Mi-a ridicat moralul, mi-a udat fruntea, a discutat cu mine, m-a făcut să râd… A fost ceva extraordinar pentru mine, în acel moment!”, a povestit femeia.
Condițiile din maternitate și sprijinul primit după naștere
Mesajul de mulțumire a fost adresat și personalului din secția de Anestezie și Terapie Intensivă, precum și angajaților de la etajele 2 și 3 ale maternității.
Femeia a apreciat atmosfera liniștită, condițiile de igienă și modul în care personalul medical s-a preocupat de recuperarea sa și de îngrijirea nou-născutului.
„În ATI, am fost tratată mai mult decât omenește, atât de doamnele asistente, cât și de doamnele infirmiere, care mi-au oferit un mediu calm și stabil pentru a-mi reveni”, a transmis aceasta.
Pacienta a remarcat și disponibilitatea medicului neonatolog, care i-a oferit explicații și i-a răspuns la întrebări fără grabă.
Singurul disconfort menționat în scrisoare a fost temperatura prea ridicată din spațiile de internare, aspect pe care femeia l-a prezentat însă într-o notă amuzantă.
„Pentru mine, acest lucru a contat foarte, foarte mult”
La finalul mesajului, mama a transmis mulțumiri tuturor celor care au contribuit la experiența sa din maternitate, subliniind cât de important a fost sprijinul primit într-o perioadă dificilă.
„Le mulțumesc tuturor pentru o ultimă experiență minunată a nașterii în maternitatea de stat de la noi din oraș: medicilor, rezidenților, asistentelor și doamnelor infirmiere! Pentru mine, o femeie cu un istoric medical destul de complicat, atât fizic, cât și psihic, acest lucru a contat foarte, foarte mult.”
Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu au distribuit public scrisoarea, evidențiind importanța empatiei și a sprijinului emoțional în îngrijirea pacientelor.
Potrivit reprezentanților unității medicale, mărturia arată că, dincolo de procedurile și tratamentele medicale, gesturile simple de încurajare și atenția acordată pacientului pot avea un rol important în experiența unei persoane internate în spital.
Elevii Liceului Tehnologic „Independența” din Sibiu au desfășurat o activitate educațională și comemorativă intitulată „Cartograful memoriei. Pe urmele Ștafetei Veteranilor INVICTUS 2026”, prin care au adus un omagiu eroilor și veteranilor României. Proiectul a urmărit simbolic Traseul Galben al ștafetei, transformând reprezentarea cartografică într-un gest de recunoștință și respect.
Activitatea a implicat elevii claselor a XI-a B, specializarea organizator banqueting, și a XII-a B, specializarea tehnician operator procesare text-imagine, din cadrul Liceului Tehnologic „Independența” Sibiu.
Sub îndrumarea profesorului de istorie Ramona Petrișor, elevii au realizat un tribut simbolic dedicat participanților la Ștafeta Veteranilor INVICTUS 2026, urmărind traseul parcurs de aceștia și evidențiind importanța păstrării memoriei eroilor.
Un proiect care unește educația și respectul pentru eroi
Deși elevii și participanții la Ștafeta Veteranilor INVICTUS nu s-au întâlnit fizic, cele două grupuri au fost unite simbolic prin intermediul Traseului Galben.
Linia trasată pe hartă a devenit astfel mai mult decât un element geografic, reprezentând legătura dintre generații, memoria colectivă și respectul față de cei care au servit România.
„Gândul zămislit la școală s-a împletit cu dinamica pașilor de pe Traseul Galben … și astfel se înlătură umbra uitării de peste cei care ne-au lăsat moștenire Patria”, se arată în mesajul publicat pe pagina Vocabule Contemporane.
Prin intermediul liniilor, culorilor și cuvintelor, elevii au încercat să transpună într-o formă vizuală și simbolică efortul participanților la ștafetă, care parcurg traseul pe jos sau pe bicicletă.
Traseul Galben, simbol al memoriei și identității
Proiectul a pus accent pe legătura dintre istorie, educație și valorile naționale, demonstrând că omagierea eroilor poate lua și forme creative, adaptate preocupărilor și competențelor tinerilor.
„Ei au pedale și pași neobosiți / Noi avem linii, culori și cuvânt / Simțim Eroic pe românesc pământ”, este mesajul prin care a fost descrisă legătura simbolică dintre elevii sibieni și participanții la ștafetă.
Profesoara de istorie Ramona Petrișor a prezentat inițiativa drept „un modest tribut de recunoștință”, dedicat celor care păstrează vie memoria eroilor României.
Activitatea „Cartograful memoriei. Pe urmele Ștafetei Veteranilor INVICTUS 2026” evidențiază modul în care elevii pot valorifica ceea ce învață la școală pentru a transmite mai departe respectul față de istorie, sacrificiu și identitate națională.
Astra Film Festival 2026 continuă la Sibiu cu documentare care aduc în atenția publicului povești impresionante, dezbateri despre societate și întâlniri cu regizori. Cea de-a patra zi a festivalului a fost marcată de curiozitate, de la experiențele femeilor care dezamorsează mine în zone afectate de război până la poveștile despre supravegherea politică, protejarea mediului și provocările noilor generații.
Femeile care dezamorsează mine, protagonistele unui documentar impresionant
La Astra Film Cinema a fost proiectat documentarul „Pași în tăcere”, realizat de Fariz Ahmadov, o coproducție Azerbaidjan–Polonia din 2026. Filmul prezintă viața unor femei din Karabah care își riscă zilnic siguranța pentru a curăța terenurile contaminate cu mine rămase în urma războiului.
Documentarul urmărește atât activitatea periculoasă desfășurată pe teren, cât și viața personală a protagonistelor, evidențiind curajul și determinarea acestora.
„Suntem doamne, totul trebuie să fie îngrijit și elegant. Chiar și când curățăm terenul de mine”, afirmă una dintre protagonistele filmului.
O altă mărturisire evidențiază provocările cu care se confruntă femeile: „Mulți sunt surprinși că deminăm mine, dar nimeni nu vede că cea mai grea muncă pentru femei e aceea de mamă”.
Lupta pentru Parcul IOR și secretele poliției politice
Un alt documentar prezentat în cadrul festivalului a fost „Aici a fost o pădure”, realizat de regizorul Valentin Anghel. Producția românească din 2026 urmărește eforturile unei comunități din București de a salva Parcul IOR, amenințat de interese imobiliare.
Filmul surprinde dificultățile întâmpinate de activiști, dar și solidaritatea celor implicați în protejarea spațiului verde.
„Solidaritatea oamenilor e tot ce a ieșit bine după acest film”, a declarat regizorul Valentin Anghel în cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri organizate după proiecție.
La Sala Thalia, publicul a putut urmări documentarul „Spionii dintre noi”, realizat de Jamie Coughlin Silverman și Gabriel Silverman. Producția americană din 2025 explorează mecanismele de supraveghere ale fostei poliții secrete Stasi din Germania de Est.
Pornind de la experiența personală a istoricului Peter Keup, filmul prezintă modul în care supravegherea politică a afectat relațiile de familie și încrederea dintre oameni. Documentarul se adresează inclusiv generațiilor tinere, pentru care cunoașterea trecutului reprezintă o lecție importantă.
Cătălina Tesăr: „Documentarul e întotdeauna și ficțiune”
Festivalul a oferit și ocazia unor discuții despre granița dintre realitate și ficțiune în cinematografia documentară.
Cercetătoarea și regizoarea Cătălina Tesăr, cunoscută pentru documentarul „Pocalul. Despre fii și fiice”, participă la ediția din acest an în calitate de moderatoare a sesiunilor de întrebări și răspunsuri.
Aceasta a explicat că prezența camerei de filmat poate modifica inevitabil comportamentul persoanelor surprinse într-un documentar.
„Documentarul e întotdeauna și ficțiune și, într-adevăr, sunt multe chestii puse în scenă, însă e în avantajul documentarului”, a explicat Cătălina Tesăr.
Potrivit acesteia, granița dintre filmul documentar și cel de ficțiune este flexibilă, iar regizorii pot utiliza diferite mijloace cinematografice pentru a transmite o poveste.
Elevii sibieni, implicați în dezbateri și discuții despre filme
Un rol important în programul festivalului îl ocupă Astra Film Junior, secțiunea dedicată copiilor și adolescenților.
Elevii de 11 ani care au participat la proiecțiile filmelor „Pe val cu Debora” și „Anna este pompier” au fost încurajați să își exprime opiniile despre poveștile urmărite.
Deși inițial au fost timizi, copiii au început să participe activ la discuții, formulând observații despre maturizare, curaj și încrederea în propriile forțe.
„Și copiii pot face tot ce pot face adulții!”, a fost una dintre concluziile exprimate de micii spectatori.
Tot în cadrul Astra Film Junior, liceenii de la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” și Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” au participat la cel de-al doilea meci de dezbateri.
Discuțiile au abordat relația dintre inteligența artificială și emoțiile umane, elevii prezentând argumente pro și contra privind rolul noilor tehnologii în viața oamenilor.
Programul dedicat tinerilor a inclus și documentarul „Amma, plâng girafele?”, realizat de Kartikeya Saxena, o producție din Republica Cehă, din 2026, care propune o perspectivă neobișnuită asupra relației dintre oameni și animale.
Voluntarii Astra Film Festival, între prietenie și experiențe noi
Dincolo de proiecții și dezbateri, festivalul se bazează și pe implicarea voluntarilor, pentru care participarea reprezintă o oportunitate de dezvoltare personală.
Potrivit mărturiilor prezentate de organizatori, tinerii apreciază în special prieteniile formate, posibilitatea de a ieși din zona de confort și contactul direct cu lumea filmului documentar.
Un voluntar din departamentul de Public Speaking a explicat că pregătirea întrebărilor pentru invitații festivalului îi determină pe tineri să urmărească filmele cu mai multă atenție și să fie mai curioși.
Voluntarii contribuie inclusiv la stimularea dialogului dintre public și realizatorii documentarelor, încurajând spectatorii să participe la sesiunile de întrebări și răspunsuri.
Astra Film Festival 2026 continuă astfel să transforme Sibiul într-un spațiu al întâlnirilor culturale, al dialogului și al descoperirii unor realități mai puțin cunoscute. Prin documentare, dezbateri și activități dedicate tinerilor, evenimentul aduce în prim-plan povești care provoacă publicul să privească lumea din perspective diferite.
Un incendiu a izbucnit astăzi în orașul Tălmaciu, unde o țeavă de gaz a luat foc în apropierea a unei biserici. Flăcările se manifestă violent, iar salvatorii lucrează contra cronometru pentru a împiedica extinderea focului la lăcașul de cult.
La locul incendiului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul ISU Sibiu cu două autospeciale de stingere, o autospecială de hidroperforare și o autocisternă, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Tălmaciu și un echipaj al SAJ.
„A fost stabilit un perimetru de siguranță pe o rază de 200 m pentru evacuarea persoanelor aflate în zona de pericol. Până în prezent au fost evacuate un număr de aproximativ 60 de persoane. Nici o persoană nu necesita îngrijiri medicale, până în acest moment. La fața locului intervine și SVSU Tălmaciu.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
ACTUALIZARE, ORA 11:43:
„Incendiul a fost stins. Gazul în zonă a fost oprit de operatorul de furnizare de gaze. În urma incendiului au fost afectați câțiva arbori. Se lucrează pentru stabilirea cauzei probabile de izbucnire a incendiului.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
ACTUALIZARE, ORA 12:54:
„Incendiul a fost cauzat cel mai probabil de scânteile mecanice provenite în urma unor lucrări efectuate în apropierea conductei de gaz.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
Un accident rutier s-a produs în această dimineață pe DN 1, pe tronsonul care leagă Avrig de Bradu. Vinovat de accident ar fi un bărbat de 71 de ani din Sibiu, care nu s-ar fi asigurat corespunzător înainte de a efectua un viraj la stânga, moment în care ar fi intrat într-un autoturism condus din sens opus de un bărbat de 28 de ani din Racovița. În urma accidentului, patru persoane au ajuns la spital.
La fața locului au intervenit două echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, o ambulanță SAJ, o autospecială de descarcerare, o autospecială pentru transport personal și victime multiple, precum și o autospecială de stingere.
„[…]La fața locului sunt mobilizate două echipaje SMURD dintre care unul cu medic, o ambulanță SAJ, o autospecială de transport personal și victime multiple, o autospecială de descarcerare și una de stingere. Din primele informații două persoane ar avea nevoie de intervenția echipajului de descarcerare.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
„Polițiștii rutieri intervin de urgență la un accident de circulație, produs pe DN 1, între localitățile Avrig și Bradu. Traficul rutier este îngreunat.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
ACTUALIZARE, ORA 11:20:
„SAJ SIBIU a intervenit cu un echipaj de tip B ieșire din localitatea Avrig spre localitatea Bradu,la un accident rutier produs între două autoturisme. Echipajele SAJ și ISU au asistat medical un număr de patru persoane. Echipajul SAJ a transportat la UPU Sibiu o victima, femeie de 23 de ani care a suferit un traumatism de bazin și un traumatism de membru superior.”,transmit reprezentanții SAJ Sibiu
ACTUALIZARE, ORA 11:39:
„Din primele cercetări efectuate de polițiștii rutieri s-a stabilit faptul că, în timp ce conducea un autoturism pe DN 1, km 286 + 550 m, pe direcția Sibiu–Brașov, un bărbat în vârstă de 71 de ani, din Sibiu, nu s-ar fi asigurat corespunzător înainte de a efectua un viraj la stânga, moment în care ar fi intrat în coliziune cu un autoturism condus din sens opus de un bărbat în vârstă de 28 de ani, domiciliat în localitatea Racovița. Atât conducătorul auto în vârstă de 71 de ani, cât și pasagerul acestuia, un bărbat în vârstă de 73 de ani din Sibiu, precum și conducătorul auto în vârstă de 28 de ani și pasagera sa, o tânără de 23 de ani din Bungard, au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale. Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în care s-a produs accidentul rutier. Traficul rutier este în continuare îngreunat.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
„În accident au fost implicate 4 persoane. În urma evaluării medicale toate cele 4 persoane sunt transportate la UPU Sibiu.
un bărbat în vârstă de 28 de ani cu traumatism cranian și traumatism toracic
un bărbat în vârstă de 71 de ani cu traumatism de picior
un bărbat în vârstă de 73 de ani cu multiple contuzii
o femeie în vârstă de 23 de ani cu traumatism la mâna și traumatism de bazin.”, transmit reprezentanții ISU Sibiu
Un număr de 447 de studenți din anul I vor depune jurământul militar vineri, 23 octombrie 2026, în cadrul unei ceremonii organizate de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Evenimentul va avea loc pe Stadionul Municipal, începând cu ora 10:00.
Ceremonia va reuni studenți școlarizați pentru Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Peste 370 de studenți ai Academiei Forțelor Terestre vor depune jurământul
Potrivit reprezentanților Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, dintre cei 447 de studenți care vor participa la ceremonie, 377 urmează programele de studii ale instituției militare, fiind vorba despre 108 fete și 269 de băieți.
Alți 70 de studenți, dintre care 21 de fete și 49 de băieți, se află în evidența Academiei, dar sunt școlarizați în universități civile partenere, pentru nevoile Ministerului Apărării Naționale.
În total, 129 de fete și 318 băieți vor rosti jurământul militar, marcând astfel un moment important în parcursul lor de pregătire profesională.
Sibienii sunt invitați să participe la ceremonie
Reprezentanții Academiei Forțelor Terestre îi invită pe membrii comunității sibiene să participe la eveniment și să fie alături de tinerii aflați la începutul carierei militare.
„Invităm membrii comunității sibiene să ne fie alături la acest eveniment deosebit, pentru a împărtăși emoția și solemnitatea unui moment important din viața viitorilor ofițeri ai Armatei României”, au transmis reprezentanții instituției.
Ceremonia de depunere a jurământului militar va avea loc vineri, 23 octombrie, de la ora 10:00, pe Stadionul Municipal din Sibiu.
Pentru informații suplimentare, cei interesați o pot contacta pe maior Alexandra Trefaș, la numărul de telefon 0269/432990, interior 1146, sau la adresa de e-mail office.armyacademy@gmail.com.
Eroii români căzuți în cele două Războaie Mondiale vor fi comemorați duminică, 25 octombrie 2026, de Ziua Armatei Române, în cadrul unei ceremonii organizate la Cimitirul Militar din Sebeșu de Jos, județul Sibiu. Evenimentul va reuni reprezentanți ai Armatei, Bisericii, autorităților locale și comunității.
Manifestarea este organizată în cadrul proiectului cultural „Sfântul Ilie, apărător al Eroilor Neamului din cele două Războaie Mondiale”, derulat de Filiala Județeană Sibiu a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Logistica Armatei „General Constantin Zaharia”, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.
Evenimentul își propune să aducă un omagiu militarilor care și-au sacrificat viața pentru libertatea și întregirea neamului românesc, dar și să păstreze vie memoria acestora în rândul generațiilor viitoare.
Ceremonialul va începe la ora 11:50
Potrivit organizatorilor, manifestările vor debuta la ora 11:50, la biserica din Sebeșu de Jos, unde va avea loc sfințirea Drapelului Național.
Ulterior, de la ora 12:00, la Cimitirul Militar din localitate, se vor desfășura intonarea Imnului Național, înălțarea Drapelului României și o slujbă religioasă de pomenire a eroilor.
La ceremonie sunt invitați să participe cadre militare în rezervă și în retragere, veterani de război, familiile acestora, reprezentanți ai autorităților publice, ai presei și membri ai comunității locale.
Un omagiu adus sacrificiului militarilor români
Dincolo de caracterul comemorativ, evenimentul urmărește promovarea valorilor de patriotism, respect, solidaritate și responsabilitate față de patrimoniul istoric național.
Organizatorii subliniază importanța transmiterii către tinerele generații a respectului pentru cei care au luptat și s-au jertfit pentru România.
Prin această inițiativă, Filiala Județeană Sibiu a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Logistica Armatei „General Constantin Zaharia” își reafirmă angajamentul de a promova memoria istorică și de a păstra vie recunoștința față de sacrificiul militarilor români.
Evenimentul de la Sebeșu de Jos se va desfășura duminică, 25 octombrie, zi în care România sărbătorește anual Ziua Armatei Române.
Lucrările de modernizare a Căii Șurii Mari din Sibiu se apropie de finalizare. Primăria Municipiului Sibiu anunță că, în perioada 21–31 octombrie 2026, circulația rutieră va fi închisă pe timpul nopții, în anumite zile, pentru a permite turnarea ultimului strat de asfalt. Restricțiile vor fi aplicate etapizat, pe două tronsoane ale arterei.
Potrivit unui comunicat transmis de Primăria Sibiu, constructorul SC Geiger SRL urmează să execute lucrările de asfaltare în maximum șase nopți din intervalul 21–31 octombrie, în funcție de condițiile meteorologice.
În nopțile în care se va interveni, circulația va fi complet închisă între orele 19:00 și 06:00. Reprezentanții municipalității precizează că, având în vedere prognoza meteo, asfaltarea va începe, cel mai probabil, săptămâna viitoare.
Data exactă a începerii lucrărilor va fi comunicată ulterior.
Prima etapă: restricții între strada Rusciorului și Drumul Ocnei
În prima etapă, circulația rutieră va fi închisă pe sectorul cuprins între sensul giratoriu de la intersecția cu strada Rusciorului, inclusiv viaductul Gara Mică, și sensul giratoriu de la intersecția cu străzile Drumul Ocnei și Oborul de Vite.
Pe durata acestor lucrări, accesul pe Calea Șurii Mari va fi blocat de pe străzile Cerbului, Căprioarelor, Mărului, Părului și Vișinilor.
Totodată, accesul către străzile Drumul Ocnei și Oborul de Vite se va putea realiza dinspre Autostrada A1, pe Calea Șurii Mari.
A doua etapă: închiderea tronsonului dintre Drumul Ocnei și Hornbach
În cea de-a doua etapă, restricțiile vor viza segmentul cuprins între sensul giratoriu de la intersecția cu strada Drumul Ocnei și sensul giratoriu din zona Hornbach.
În această perioadă, circulația peste viaductul Gara Mică va fi permisă până la sensul giratoriu cu strada Drumul Ocnei.
De asemenea, străzile Drumul Ocnei și Oborul de Vite vor rămâne deschise circulației, iar accesul pe Calea Șurii Mari de pe străzile Cerbului, Căprioarelor, Mărului, Părului și Vișinilor va fi reluat.
Accesul spre Șura Mare și Mediaș, doar prin Autostrada A1
Primăria Sibiu atrage atenția că, pe durata asfaltării, intrarea și ieșirea din municipiu spre și dinspre localitățile Șura Mare și Mediaș se vor putea realiza exclusiv prin intermediul Autostrăzii A1.
Șoferii vor putea utiliza bretelele de acces dinspre Șura Mică, respectiv cele de pe străzile Henri Coandă și Ștefan cel Mare.
Autoritățile îi sfătuiesc pe participanții la trafic să respecte indicatoarele rutiere și panourile informative amplasate în zonă și să utilizeze, pe cât posibil, rute alternative.
Peste 200 de arbori și aproximativ 2.500 de arbuști și plante, amenajați de-a lungul arterei
În paralel cu lucrările de asfaltare, pe Calea Șurii Mari continuă și amenajările peisagistice.
Potrivit municipalității, în această perioadă sunt plantați 210 arbori și aproximativ 2.500 de arbuști și plante, ca parte a proiectului de modernizare a arterei.
Totodată, echipele de muncitori lucrează la realizarea marcajelor pentru pistele de biciclete.
Finalizarea ultimului strat de asfalt reprezintă una dintre ultimele etape importante ale proiectului de modernizare a Căii Șurii Mari, una dintre arterele de acces în municipiul Sibiu.
Școala Gimnazială Cristian și Grădinița Cristian invită comunitatea miercuri, 21 octombrie 2026, la Festivalul Toamnei. Evenimentul începe la ora 16:00, pe pietonala de lângă Cetate, și aduce în același loc ateliere pentru preșcolari și părinți, pictură pe față, gastronomie și un bazar.
Copiii și părinții vor putea participa împreună la activitățile pregătite pentru această întâlnire de toamnă. Programul anunțat de cele două instituții de învățământ cuprinde atât activități creative, cât și o componentă dedicată donațiilor de produse de sezon.
Ateliere pentru preșcolari și părinți
Atelierele îi vor implica pe cei mici alături de părinți, oferindu-le ocazia să lucreze împreună în afara programului obișnuit de grădiniță. Pictura pe față se numără, de asemenea, printre atracțiile anunțate pentru copii.
Bazarul și gastronomia completează programul festivalului, într-un cadru amenajat pe pietonala de lângă Cetate. Afișul pune în prim-plan culorile toamnei, fructele, legumele și preparatele de sezon.
Donații de fructe și legume
Festivalul include și donații de fructe și legume. Cei care doresc să contribuie sunt invitați să țină cont de această componentă a evenimentului. Afișul nu precizează beneficiarii donațiilor sau modul în care acestea vor fi distribuite.
Întâlnirea propusă de Școala Gimnazială Cristian și Grădinița Cristian aduce astfel împreună copiii, familiile și comunitatea locală, prin activități creative și participare la o acțiune de donații.
„Vă așteptăm cu drag!”, este invitația transmisă de organizatori. Festivalul Toamnei se desfășoară miercuri, 21 octombrie, începând cu ora 16:00, pe pietonala de lângă Cetate, la Cristian.
Douăsprezece echipe de cadeți din nouă țări participă, în județul Sibiu, la prima ediție a Mountain Challenge Competition. Competiția, începută în 19 octombrie și organizată de Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, pune viitorii ofițeri în fața unor probe de rezistență, orientare și intervenție în teren montan.
Evenimentul se desfășoară în perioada 19–23 octombrie, în zonele Săliște, Crinț, Sibiel, Bâlea Cascadă și Bâlea Lac. Scenariile urmăresc capacitatea participanților de a se adapta, de a conduce o echipă și de a lua decizii sub presiune. Pentru desfășurarea competiției, organizatorii au anunțat inclusiv utilizarea blindatelor COBRA II, a dronelor și a elicopterelor IAR-330 Puma.
„Provocări intense, limite depășite și momente pline de adrenalină! Studenții au intrat în ritmul competiției, cu energie, ambiție și spirit de echipă! Mountain Challenge 2026 e în plină desfășurare, iar aventura continuă!”, a transmis Academia Forțelor Terestre.
Marș de 17 kilometri și o noapte în adăposturi amenajate de participanți
Programul oficial prevede pentru prima zi de concurs, marți, 20 octombrie, un marș tactic de aproximativ 17 kilometri, între Săliște și zona poligonului Crinț. Pe traseu sunt planificate incidente simulate care cer reacții la contactul cu adversarul, la dispozitive explozive improvizate și la drone.
La final, echipele trebuie să amenajeze o bază de patrulare pentru înnoptare, cu adăpost și post de pază, și să reacționeze la un atac simulat.
Pentru miercuri, 21 octombrie, programul include orientare pe un traseu de aproximativ 9–10 kilometri și un parcurs aplicativ militar. Printre sarcini se numără aprinderea focului prin mijloace neconvenționale, transportul unui buștean de aproximativ 100 de kilograme și amenajarea unei poziții de tragere.
Evacuarea unui rănit, în scenariul de la Bâlea
Proba prevăzută pentru joi, 22 octombrie, presupune transport cu elicopterul în zona Bâlea și cooperare cu Salvamont pentru evacuarea unui rănit simulat. Participanții trebuie să coboare pe corzi, să acorde primul ajutor și să recupereze victima pe targă.
Programul publicat înaintea competiției rezervă ziua de vineri analizei activităților și ceremoniei de închidere.
Într-o declarație pentru redacția noastră, inculpatul Laurențiu Ghiță susține că Amiana P., femeia din Sibiu acuzată că și-a ucis propria mamă pentru avere și care și-a luat viața în celula de detenție, ar fi fost, în realitate, victima unui șantaj condus de Adriana Vigilinschi.
„Cea mai diabolică femeie pe care am văzut-o vreodată”
Scenariul descris de Ghiță capătă un contur terifiant dacă este pus în paralel cu evenimentele din dosarul Amianei Păștină. Aceasta fusese acuzată că și-a ucis mama pentru a pune mâna pe o moștenire, însă, aflată în arest, femeia și-a luat viața. Cercetările ulterioare au confirmat că, înainte de a fi prinsă cu fapta de omor, Amiana P. a fost supusă unui șantaj din partea iubitului Adrianei Viliginschi și al unei alte femei. Știre inițială-Bărbatul care a șantajat-o pe Amiana P. rămâne în arest. Instanța i-a respins contestația!
Laurențiu Ghiță ne-a povestestit că s-a întâlnit în penitenciar cu iubitul Adrianei Viliginschi, iar acesta i-ar fi făcut confesiuni șocante despre modul în care s-au derulat lucrurile în ambele cazuri. Totodată, acesta susține că Adriana Viliginschi prin alte persoane, ar fi pus presiune în penitenciar pe Amiana P. să recurgă la acest gest.
„Prietenul ei, care o șantaja pe femeia aia Amiana, a fost aici. M-am întâlnit cu el și omul mi-a spus fix așa Băi omule, eu ca Viliginschi, n-am văzut femeie mai diabolică și mai psihopată ca ea. Mi-a zis că ea avea de mult timp în plan să-i facă felul lui Adrian, să scape de el și să-i ia averile și banii. I-am spus De ce nu vorbești? Ești în față și vorbește!, iar el mi-a spus că nu se bagă că știe și ea multe chestii despre el.”
Un dosar plin de semne de întrebare
Acuzațiile lui Laurențiu Ghiță vizează direct și modul în care anchetatorii au gestionat probele. Inculpatul susține că toate cererile prin care el și ceilalți acuzați au încercat să aducă martori și dovezile din dosar la suprafață au fost respinse, iar elemente importante de la fața locului ar fi dispărut. Referitor la unele afirmații din spațiul online care susțineau că inculpații aruncă vina pe Adriana Viliginschi doar acum și nu de la începutul cazului, Laurențiu Ghiță ne-a declarat că a rămas șocat când a aflat de implicarea ei în moartea Codruței Notar și că nu ar fi crezut-o în stare de așa ceva.
În timp ce Amiana P. și-a dus secretele cu ea în mormânt, Laurențiu Ghiță continuă să își susțină nevinovăția privind intenția de ucidere și declară că este decis să meargă până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a scoate la iveală adevărul din spatele celor două tragedii.
Un tată și fiul său merg cu mii de oi peste munți și câmpii, dorm sub cerul liber și înfruntă frigul, ploaia și pericolele drumului. Acasă, o femeie încearcă să țină gospodăria în picioare, îngrijind animalele și așteptând întoarcerea copiilor de la internat. Este viața unei familii de păstori din Transilvania, surprinsă de regizorul sibian Dumitru Budrala în documentarul „Calea Laptelui”. Filmul, prezentat acum în versiunea finală, va fi proiectat pe 22 și 25 octombrie la Astra Film Festival Sibiu. Dincolo de frumusețea imaginilor, producția pune o întrebare incomodă: cine va mai continua o tradiție veche de secole, atunci când munca devine tot mai grea, iar câștigurile tot mai mici?
Există încă oameni pentru care drumul spre locul de muncă nu înseamnă câteva minute cu mașina.
Înseamnă sute de kilometri parcurși pe jos, alături de mii de oi.
Nu au program de opt ore. Nu au weekenduri libere. Nu pot lăsa animalele nesupravegheate și nu pot amâna o deplasare doar pentru că vremea este nefavorabilă.
Când turma trebuie dusă mai departe, oamenii pleacă.
Aceasta este lumea în care pătrunde documentarul „Calea Laptelui”, realizat de Dumitru Budrala.
O lume familiară generațiilor de păstori din Mărginimea Sibiului, dar tot mai îndepărtată de experiența cotidiană a celor care locuiesc în orașe.
Pentru majoritatea sibienilor, imaginea ciobanului este legată de peisajele montane, de brânza de oaie și de tradițiile prezentate la festivaluri.
Pentru oamenii care practică efectiv transhumanța, realitatea este mult mai puțin romantică.
Înseamnă muncă permanentă, frig, oboseală și despărțiri îndelungate de familie.
Iar documentarul lui Budrala încearcă să arate tocmai această diferență dintre imaginea tradițională și realitatea unei meserii aflate într-o transformare profundă.
Pătru și Petrică. Un tată și un fiu care își duc viața pe drumurile oilor
Personajele centrale ale filmului sunt Pătru și fiul său, Petrică.
Cei doi aparțin unei lumi în care meseria nu se învață în școli, ci prin experiența transmisă de la o generație la alta.
Copilul crește alături de animale, învață să recunoască locurile de pășunat, să interpreteze schimbările vremii și să se descurce în situații în care ajutorul poate fi la mare distanță.
Păstoritul tradițional presupune o cunoaștere amănunțită a naturii.
Ciobanul trebuie să știe unde poate găsi apă, unde se poate adăposti turma, cum să evite pericolele și cum să gestioneze animalele bolnave ori rătăcite.
Toate acestea devin parte a unei experiențe acumulate în ani de zile.
Dar pentru Pătru și Petrică, drumul nu este o demonstrație de măiestrie destinată spectatorilor.
Este o necesitate economică.
Turma trebuie hrănită, iar pășunile disponibile se schimbă în funcție de anotimp.
Din această nevoie s-a născut transhumanța, una dintre cele mai vechi forme de organizare a păstoritului.
Documentarul urmărește oameni care încearcă să continue o asemenea existență într-o societate care funcționează după reguli economice și administrative tot mai diferite.
Maria, femeia care ține gospodăria în picioare
Una dintre perspectivele importante ale documentarului este cea a Mariei.
În timp ce bărbații sunt plecați cu turma, ea rămâne să se ocupe de gospodărie.
Îngrijește vitele, muncește și se confruntă cu dificultățile vieții de munte.
În același timp, trebuie să gestioneze despărțirea de copiii plecați la internat.
Este un aspect mai puțin prezent în imaginile romantice despre lumea păstorilor.
Transhumanța nu înseamnă doar ciobanii care călătoresc împreună cu animalele.
Înseamnă și familiile care rămân acasă.
Înseamnă copii care cresc perioade îndelungate departe de părinți, femei care își asumă singure responsabilități importante și gospodării care trebuie să funcționeze indiferent de absența celor plecați.
Dumitru Budrala construiește astfel portretul unei familii în care distanța reprezintă o condiție permanentă a existenței.
Oamenii muncesc pentru a rămâne împreună, dar tocmai această muncă îi obligă să trăiască despărțiți.
Este unul dintre paradoxurile puternice ale poveștii.
Transhumanța, o tradiție care a făcut celebră Mărginimea Sibiului
Pentru județul Sibiu, documentarul are o semnificație aparte.
Localități precum Jina, Poiana Sibiului, Tilișca sau Rășinari au fost legate timp de secole de creșterea oilor și de deplasările sezoniere ale turmelor.
Ciobanii din Mărginimea Sibiului au ajuns cu animalele în Dobrogea, Bărăgan și în alte regiuni aflate la mari distanțe de gospodăriile lor.
Au contribuit la dezvoltarea unor legături comerciale și culturale care au depășit granițele Transilvaniei.
Păstoritul nu a reprezentat doar o ocupație.
A influențat arhitectura gospodăriilor, alimentația, organizarea comunităților și relațiile economice dintre sate.
De aceea, dispariția treptată a transhumanței nu poate fi privită doar ca abandonarea unei meserii.
Înseamnă și pierderea unui mod de viață care a contribuit la formarea identității culturale a unor comunități întregi.
Există însă o diferență între păstrarea simbolică a acestei tradiții și continuarea ei efectivă.
Este relativ simplu să organizezi un festival al brânzei sau să promovezi imaginea ciobanului în materialele turistice.
Mult mai dificil este să creezi condițiile economice în care un tânăr să considere că merită să preia turma familiei.
Aici apare una dintre întrebările esențiale ridicate de film.
Cine va mai merge cu oile atunci când actuala generație de păstori nu va mai putea face acest lucru?
Un film despre supraviețuire, nu despre folclor
Dumitru Budrala cunoaște foarte bine lumea pe care o filmează.
Regizorul a cercetat de-a lungul deceniilor tradițiile și viața comunităților rurale din Transilvania.
Interesul său pentru păstorit nu a apărut odată cu acest documentar.
La sfârșitul anilor ’90, Budrala realiza „La drum”, un film despre transhumanța ciobanilor din Carpați, prezentat la festivalul Cinéma du Réel din Paris și premiat ulterior la mai multe festivaluri internaționale.
Era o perioadă în care cinematografia documentară românească începea să se desprindă de vechile formule explicative și să acorde tot mai mult spațiu observației directe.
În loc să descrie lumea rurală exclusiv prin comentariul unui narator, camera putea rămâne alături de personaje, lăsând spectatorul să descopere singur ritmul existenței lor.
„Calea Laptelui” continuă această direcție.
Punctul central nu este explicația etnografică, ci viața oamenilor.
Filmul nu își propune să transforme păstorii în personaje folclorice și nici să susțină că trecutul era obligatoriu mai bun decât prezentul.
Adevărata provocare cinematografică este tocmai evitarea idealizării.
Frumusețea peisajului poate impresiona spectatorul, dar nu trebuie să ascundă dificultatea muncii celor care îl străbat zilnic.
De ce este tot mai greu să fii cioban în România
Problemele păstoritului nu sunt doar culturale.
Sunt, în primul rând, economice.
Creșterea oilor presupune cheltuieli pentru hrană, personal, tratamente veterinare, transport și întreținerea animalelor.
În același timp, valorificarea producției este dificilă.
Prețurile oferite pentru lapte, carne sau lână nu reflectă întotdeauna costurile reale ale activității.
Lâna, considerată altădată o resursă valoroasă, a devenit în multe exploatații un produs greu de comercializat.
Se adaugă dificultățile privind accesul la pășuni și traversarea unor terenuri care, în trecut, făceau parte din rutele tradiționale ale turmelor.
Extinderea infrastructurii rutiere, schimbarea regimului proprietății și cerințele administrative au modificat condițiile în care poate fi practicată transhumanța.
O turmă nu se poate deplasa astăzi la fel ca în urmă cu o sută de ani.
Iar fiecare obstacol suplimentar poate transforma o activitate deja dificilă într-una nerentabilă.
În asemenea condiții, întrebarea despre viitorul păstoritului nu poate primi doar un răspuns sentimental.
Nu este suficient să declarăm că tradițiile trebuie păstrate.
Trebuie să existe și oameni care să poată trăi din ele.
Copiii vor mai dori să continue meseria părinților?
Una dintre cele mai interesante dimensiuni ale filmului este relația dintre generații.
Pătru și Petrică reprezintă continuitatea unei meserii.
Dar continuitatea nu este garantată.
În comunitățile rurale, accesul la educație și posibilitatea obținerii unor venituri mai bune au schimbat aspirațiile tinerilor.
Pentru un copil care crește într-o familie de păstori, viitorul poate însemna continuarea gospodăriei.
Dar poate însemna și plecarea la oraș, angajarea într-o fabrică sau emigrarea.
Alegerea nu este întotdeauna simplă.
Pe de o parte, există atașamentul față de familie și față de un mod de viață cunoscut din copilărie.
Pe de altă parte, există perspectiva unei munci solicitante, cu puține zile libere și cu venituri nesigure.
Documentarul invită spectatorul să privească această dilemă fără judecăți pripite.
Un tânăr care decide să nu mai continue păstoritul familiei nu respinge neapărat tradiția.
Poate doar să caute o viață mai puțin dificilă.
Iar o comunitate care pierde asemenea tineri riscă să piardă, odată cu ei, și cunoștințele transmise din generație în generație.
Dumitru Budrala revine la o temă care i-a marcat cariera
Numele lui Dumitru Budrala este legat direct de dezvoltarea cinematografiei documentare la Sibiu.
Fondator al Astra Film Festival în 1993, regizorul a construit în oraș unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate filmului de non-ficțiune.
Este regizor, director de imagine, fotograf și cercetător în domeniul antropologiei vizuale.
De-a lungul carierei, a realizat documentare despre comunitățile transilvănene, tradițiile locale și transformările lumii rurale.
Interesul pentru păstorit a rămas constant.
În „La drum”, realizat în 1998, urmărea o lume în care transhumanța era încă practicată pe trasee lungi, în condiții dificile.
Aproape trei decenii mai târziu, „Calea Laptelui” readuce în atenție aceeași preocupare.
Dar contextul s-a schimbat.
România a devenit membră a Uniunii Europene, economia rurală s-a transformat, iar generațiile tinere au tot mai multe alternative profesionale.
În acest interval, însă, anumite probleme au rămas surprinzător de asemănătoare.
Animalele trebuie îngrijite în fiecare zi.
Pășunile trebuie găsite.
Iar oamenii continuă să depindă de natură într-o măsură pe care locuitorii orașelor o înțeleg tot mai greu.
Din această perspectivă, noul documentar poate fi privit și ca o continuare a unei cercetări cinematografice începute cu mulți ani în urmă.
„Calea Laptelui” revine în versiunea finală
Filmul a mai fost prezentat publicului Astra Film Festival în 2023, într-o versiune de lucru.
În 2026, Dumitru Budrala revine cu montajul final, cu o durată de 120 de minute.
Distincția este importantă.
Nu este vorba despre simpla reluare a unei proiecții vechi, ci despre prezentarea versiunii definitive a documentarului.
În cinematografia observațională, montajul are un rol esențial.
Orele de filmare trebuie organizate într-o poveste care să permită spectatorului să înțeleagă personajele și schimbările din viața lor.
În cazul unei familii de păstori, dramatismul nu apare neapărat din evenimente spectaculoase.
Apare din repetiție.
Din munca zilnică.
Din despărțiri și reîntâlniri.
Din felul în care anotimpurile modifică permanent existența oamenilor.
Forța unei asemenea abordări constă în răbdarea de a observa.
Spectatorul nu este invitat doar să afle informații despre transhumanță, ci să descopere ce presupune această viață pentru oamenii care o trăiesc.
Este o diferență fundamentală între un reportaj informativ și un documentar construit în jurul experienței umane.
Muntele viu. O dezbatere despre viitorul păstoritului
Proiecția din 22 octombrie face parte din programul DocTalk al Astra Film Festival.
Tema întâlnirii este „Muntele viu”.
Dezbaterea pornește de la documentarul lui Dumitru Budrala și extinde discuția asupra viitorului păstoritului în România și în alte regiuni ale lumii.
Momentul este unul simbolic.
Organizația Națiunilor Unite a declarat 2026 Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor.
Inițiativa urmărește să atragă atenția asupra rolului comunităților pastorale în gestionarea terenurilor, protejarea biodiversității și menținerea unor activități economice tradiționale.
Dar recunoașterea internațională nu rezolvă automat problemele economice ale ciobanilor.
În cadrul dezbaterii de la Sibiu vor fi puse în discuție dificultățile privind comercializarea produselor, accesul la pășuni și viitorul unei activități care depinde de condiții naturale și economice tot mai complicate.
Întrebarea centrală nu este dacă păstoritul reprezintă o tradiție valoroasă.
Acest lucru este greu de contestat.
Întrebarea este dacă societatea contemporană mai oferă condiții pentru ca această tradiție să continue.
Un documentar care îi privește direct pe sibieni
„Calea Laptelui” este unul dintre acele filme care pot avea o semnificație diferită în funcție de spectator.
Pentru cineva dintr-un mare oraș european, povestea poate reprezenta întâlnirea cu o lume aproape necunoscută.
Pentru un sibian care a crescut în Mărginimea Sibiului, filmul poate aduce amintiri despre părinți, bunici și despre o existență pe care o cunoaște direct.
Iar pentru cei care trăiesc și astăzi din creșterea animalelor, documentarul poate reprezenta recunoașterea unei munci despre care societatea vorbește adesea doar în termeni romantici.
Meritul unei asemenea producții este că readuce oamenii în centrul discuției despre tradiție.
Nu costumele populare.
Nu festivalurile.
Nu imaginile spectaculoase cu turme traversând munții.
Ci oamenii care muncesc zilnic pentru ca această lume să continue să existe.
Pătru, Petrică și Maria nu sunt doar personaje ale unui documentar.
Reprezintă familiile pentru care păstoritul înseamnă simultan identitate, responsabilitate și mijloc de supraviețuire.
Dacă asemenea familii vor dispărea din economia rurală, tradiția nu va mai putea fi păstrată decât în fotografii, muzee și filme.
Iar aceasta este, probabil, cea mai importantă întrebare pe care „Calea Laptelui” o lasă spectatorilor.
Vrem doar să admirăm lumea ciobanilor sau suntem dispuși să creăm condițiile în care ea să poată continua?
Două proiecții la Sibiu, pe 22 și 25 octombrie
Documentarul „Calea Laptelui” este o producție românească din 2026, realizată de Dumitru Budrala, cu o durată de 120 de minute.
Un grav accident de circulație s-a produs în această seară pe autostrada A1 pe sensul de mers Sibiu-Vâlcea, în apropierea ieșirii către Cisnădie. Vinovat de accident ar fi un bărbat în vârstă de 41 de ani din județul Argeș care intrat cu o autoutilitară în remorca ansamblului TIR condus în fața sa de un bărbat de 48 de ani din județul Alba. În urma accidentului, bărbatul de 41 de ani a fost transport la spital.
La fața locului au intervenit de urgență polițiștii din cadrul Biroului de Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea -Deva și ISU Sibiu cu două echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, o autospecială de descarcerare și o autospecială de stingere.
În urma intervenției, bărbatul de 41 de ani a fost scos dintre fierele vehiculului și a suferit un stop cardio-respirator. Echipajele medicale au aplicat manevre de resuscitare la fața locului, iar bărbatul a răspuns manevrelor și a fost transportat la UPU Sibiu pentru îngrijiri de specialitate. În cadrul aceluiași accident a mai fost evaluat medical un alt bărbat, însă acesta a refuzat transportul la spital.
„În acest moment, traficul rutier este complet blocat pe sensul Sibiu–Valcea.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
ACTUALIZARE, ORA 19:40:
„Din primele cercetări efectuate la fața locului, polițiștii rutieri au stabilit faptul că, în timp ce conducea un autoturism pe A1 km 239, un bărbat în vârstă de 41 de ani, din județul Argeș, din cauze care urmează a fi stabilite, a intrat în coliziune cu remorca ansamblului TIR condus în fața sa de un bărbat în vârstă de 48 de ani, din județul Alba. În urma coliziunii, bărbatul în vârstă de 41 de ani a fost transport la spital pentru îngrijiri de specialitate. Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor producerii accidentului rutier. În acest moment traficul rutier este îngreunat desfășurându-se doar pe banda 2 de circulație.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
Un incident petrecut în data de 10 octombrie la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu aduce din nou în atenția publică limitele din sistemul medical de urgență din România. Soția unui pacient rănit cu un flex acuză personalul spitalului de lipsă de empatie, întârzieri nejustificate și un comportament „horror” față de bolnavi. De cealaltă parte, conducerea UPU Sibiu declară că spitalul s-a confruntat cu un flux extrem de mare de pacienți în acea zi și că bărbatul a părăsit secția înainte de a fi strigat în cabinet.
Ore de așteptare și jigniri
Soția pacientului ne-a descris situația prin care a trecut alături de soțul ei în data de 10 octombrie, când bărbatul s-a tăiat cu un flex și a fost transportat de echipajele de salvare la spital.
„A fost tăiat cu flexul și după ce a fost dus la urgență, a stat până la ora 22 și un pic. Și cei care l-au predat de la salvare s-au mirat. Șoțului i s-a comunicat durează aproximativ o jumătate de oră. Credeți-mă că și doctorul de pe salvare s-a uitat mirat și a zis Cum adică o jumătate de oră la o plagă deschisă? În trei ore absolut nimeni nu se uita la el, nu a fost făcută nici fișă, nimic.”
După ce a văzut că timpul trece și că rana sângerează în continuare, pacientul a decis în jurul orei 22:00 să părăsească UPU Sibiu pentru a căuta ajutor la Spitalul Militar. În acel moment, femeia susține că li s-a vorbit extrem de urât:
„Când a ales varianta să plece, i s-a vorbit foarte urât. Una din asistente i-a zis Foarte bine că pleci!. Au un vocabular foarte urât unii de la UPU. Sunt dezastru! Unele lasă de dorit, nu au ce căuta acolo. Și eu lucrez tot în domeniul de sănătate, dar așa ceva eu n-am întâlnit. Sunt plictisite doamnele. Și la recepție a fost horror! Trei ore stai și nu se uită nimeni la tine cu prosopul îmbibat în sânge!”
Pacientul s-a dus în aceeași seară la Spitalul Militar, unde a fost controlat, iar în data de luni a revenit la Spitalul Județean singur, apoi însoțit de soția sa.
„S-a dus la Spitalul Militar și acolo au fost alți oameni, alte persoane care s-au comportat cum trebuie. A spus să meargă la chirurgie plastică. A mers în clinică și l-au trimis înapoi la urgență, spunând că-i caz de urgență. Și de la urgență, a doua oară, îi spune N-avem medic, veniți mâine. Vi se pare normal? Mie nu mi se pare normal. Plus că am revenit eu la o oră la UPU cu el și au încercat exact așa să-mi spună și mie. Până am reușit să redresăm comportamentul și vocabularul lor și în final, l-a evaluat un medic. Într-adevăr, acolo am dat și de un asistent foarte bun. Acum nu avem ce face, rămâne cu mâna așa. Pentru că trebuia făcută intervenția în 4-6 ore maxim, așa mi-a explicat medicul platician cu care am vorbit luni când am mers cu soțul meu. Va face o recuperare de cel puțin jumătate de an.”
Referitor la discuția purtată între medicul plastician și soția pacientului, redacția noastră a cerut punctul de vederele al medicului, care ne-a declarat „că nu își amintește o astfel de discuție, iar alte detalii nu dorește să ne ofere”.
Punctul de vedere transmis de reprezentanții UPU Sibiu: „s-au prezentat 227 de pacienți, mai mulți decât media zilnică”
Referitor la acest incident, conducerea UPU din cadrul SCJU Sibiu a transmis un punct de vedere oficial, explicând contextul din acea seară.
„Pacientul XXXXXXX s-a prezentat în UPU a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu în data de 10.10.2026, întocmindu-se Fișa de Prezentare Urgență la ora 19:18. Din cauza numărului foarte mare de pacienți din aceeași categorie de Triaj, acesta nu a putut fi preluat foarte rapid. La ora 22:07, când a fost apelat pentru preluarea în cabinetul medical, acesta nu a mai răspuns (pacientul a părăsit UPU fără aviz medical, din proprie decizie).
În intervalul 10.10 ora 08:00- 11.10.2026 ora 08:00 s-au prezentat 227 de pacienți (mai mulți decât media zilnică). În plus, în intervalul orar în care s-a prezentat pacientul ( de la ora 17 până la ora 22) s-au prezentat 68 de pacienți, reprezentând un număr foarte mare. În aceste condiții, și având în vedere spațiul limitat de consultații și numărul redus de personal, reprezintă o situație uzuală ca timpii de așteptare să fie prelungiți pentru urgențele nu foarte grave. Acest lucru se întâmplă în toate serviciile de urgență din țară și străinătate.
În data de 10.10.2026, de la ora 08:00 la ora 20:00, pe tură au fost 4 medici titulari, 3 medici rezidenți. În intervalul orar 20:00-08:00 au fost 2 medici titulari, 3 medici rezidenți, iar de la 19:00 la 07:00 au fost 9 asistenți medicali.
Leziunea pacientului se încadrează la categoria Urgențe medico-chirurgicale. Aceste urgențe sunt de mai multe categorii, iar leziunea pacientului putea fi rezolvată în primele ore, într-un serviciu de urgență.
A fost decizia pacientului de a părăsi UPU înainte de consult, la fel și decizia de a se adresa altei unități medicale care acordă asistență medicală de urgență. În UPU, tratăm toți pacienții care reprezintă o urgență, chiar dacă timpii de așteptare sunt uneori prelungiți, din cauze obiective (număr mare de pacienți, spațiu mic, personal insuficient). Referitor la atitudinea negativă, jignitoare din partea unei asistente medicale, nu avem dovezi în acest sens, având în vedere faptul că nu dispunem de camere de supraveghere în toate spațiile medicale, iar cele existente nu dispun de înregistrare audio.
Pacientul a revenit în data de 12.10.2026 la consultație în UPU a SCJU Sibiu, deși medicul chirurg de la Spitalul Militar de Urgență, care l-a tratat în cursul nopții de 10.10.2026, i-a recomandat pe biletul de consult să se prezinte în Policlinică, pentru reevaluare de Chirurgie Plastică și Vasculară. Există medici urgentiști disponibili în permanență în UPU, pentru consulturi de urgență, dar reevaluarea pacientului nu mai ținea de specificul serviciului nostru. Cu toate acestea, a fost consultat de către medicul urgentist și de către medicul de Chirurgie Vasculară, care i-a transmis recomandări de management prin Ambulatoriul de Specialitate (Policlinică). Din nou, nu ne putem exprima asupra interacțiunii pacient/aparținător – personal medical/auxiliar UPU.
Trebuie înțeles faptul că în UPU timpii de așteptare pentru pacienții care nu sunt în stare critică pot fi câteodată prelungiți, din cauzele obiective enumerate mai sus (dezechilibru între resursele limitate și creșterea constantă a accesării serviciilor de urgență, câteodată în mod nejustificat). Acesta reprezintă un fenomen generalizat, nu se limitează la UPU Sibiu. Important este ca pacienții cu leziuni amenințătoare de viață să fie preluați încă din primele momente (iar acest lucru se realizează), pentru celelalte situații îndemnăm pacienții să aibă răbdare, deoarece vor primi asistența medicală necesară din partea personalului UPU.”, ne-a transmis Csillag Paul-Bogdan, medic-șef UPU-SMURD SCJU
Un copil de 8 ani a ajuns astăzi la spital după ce a fost lovit de o mașină în Șura Mică. Potrivit primelor verificări efectuate de polițiștii rutieri, minorul ar fi traversat strada prin loc nepermis și fără să se asigure, moment în care a fost lovit de un autoturism condus spre Ocna Sibiului de un bărbat în vârstă de 63 de ani.
În urma impactului, copilul a suferit un traumatism la picior și a fost dus de un echipaj SMURD la Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului „Luther” din Sibiu pentru îngrijiri medicale de specialitate.
„[…]Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor producerii accidentului. Fără mari probleme de trafic.”, transmit reprezentanții IPJ Sibiu
Capacul unui cămin pare, la prima vedere, un element simplu al unei rețele de canalizare sau drenaj. În realitate, alegerea lui influențează atât siguranța zonei, cât și accesul pentru inspecții și lucrări de întreținere. Un model nepotrivit poate avea joc în ramă, poate produce zgomote la trecerea vehiculelor sau poate afecta în timp finisajul din jurul căminului.
Dimensiunea reprezintă doar unul dintre criteriile pe care trebuie să le verifici. La fel de importante sunt tipul de trafic, clasa de sarcină, materialul, caracteristicile ramei și modul în care ansamblul se integrează în suprafața amenajată.
Înainte de instalare, analizează condițiile reale din teren și particularitățile căminului. O evaluare atentă te ajută să alegi un capac compatibil cu aplicația și să pregătești un suport stabil, astfel încât ansamblul să funcționeze corect pe termen lung.
Rolul capacului și locul în care va fi instalat
Rolul principal al unui capac este să închidă și să protejeze căminul, fără să împiedice accesul atunci când sunt necesare verificări, curățări sau intervenții. În funcție de infrastructura existentă, căminul poate deservi o rețea de canalizare, un sistem de drenaj pluvial, instalații de apă sau trasee tehnice.
Diferite tipuri de capace de canalizare pot fi instalate în curți, pe alei, trotuare, terase, parcări, drumuri sau platforme tehnice. Condițiile diferă însă considerabil de la o zonă la alta.
Capacul și rama formează un singur ansamblu funcțional. Din acest motiv, simpla potrivire aproximativă a dimensiunilor nu este suficientă. Rama trebuie să asigure un sprijin uniform, iar capacul trebuie să se așeze corect, fără balans sau deplasări.
Traficul din zona de montaj determină rezistența necesară
Înainte să alegi modelul, stabilește ce tip de trafic va exista deasupra căminului. Cerințele unei zone pietonale sunt diferite de cele ale unei parcări, ale unei căi de acces auto sau ale unei platforme industriale.
Ia în calcul și modul în care spațiul ar putea fi folosit în viitor. O alee destinată inițial pietonilor poate deveni ulterior acces către un garaj, iar într-o curte pot intra ocazional vehicule de intervenție sau autoutilitare.
Nu este recomandat să alegi clasa de rezistență doar în funcție de traficul din momentul instalării dacă există posibilitatea ca solicitările să crească. Capacitatea ansamblului trebuie corelată cu încărcările previzibile din zona respectivă.
Ce trebuie să știi despre clasele de sarcină?
Standardul SR EN 124 definește clasele de încărcare pentru capacele și grătarele utilizate în diferite zone de circulație. Alegerea clasei potrivite este esențială pentru siguranța și comportarea ansamblului în exploatare.
Printre clasele întâlnite se numără:
A15 – destinată spațiilor verzi, zonelor pietonale și suprafețelor fără trafic auto;
B125 – potrivită pentru trotuare, curți și anumite zone de parcare;
C250 – utilizată în zone în care solicitările sunt mai mari, inclusiv în apropierea carosabilului;
D400 – destinată suprafețelor cu trafic rutier, parcărilor circulate și altor zone supuse încărcărilor auto;
E600 și F900 – utilizate în aplicații cu solicitări foarte ridicate, precum anumite platforme industriale, logistice sau portuare.
Verifică marcajele și documentația tehnică înainte de instalare. Clasa de sarcină se referă la ansamblul testat și certificat și presupune respectarea condițiilor de montaj prevăzute pentru produsul respectiv.
Dimensiunile căminului trebuie verificate cu atenție
Dacă înlocuiești un capac existent, nu te baza exclusiv pe dimensiunile piesei vechi. Aceasta poate proveni dintr-un alt sistem sau poate avea dimensiuni care nu corespund exact deschiderii utile a căminului.
Măsoară atât golul căminului, cât și zona destinată ramei. În funcție de configurație, trebuie să urmărești:
lungimea și lățimea deschiderii;
diametrul util în cazul căminelor rotunde;
dimensiunile exterioare ale ramei;
adâncimea zonei de reazem;
cota la care va ajunge finisajul final;
planeitatea suprafeței de sprijin.
În cazul unui gol pătrat sau dreptunghiular, verificarea diagonalelor te ajută să identifici eventualele deformări. Pentru căminele circulare, diametrul trebuie măsurat în mai multe puncte dacă există suspiciunea că deschiderea nu mai este perfect regulată.
O ramă fisurată, deformată sau puternic corodată nu oferă un suport corespunzător unui capac nou. În asemenea situații, este necesară remedierea zonei înainte de instalarea noului ansamblu.
Materialul trebuie adaptat condițiilor de exploatare
Materialul influențează greutatea, rezistența mecanică, comportarea la coroziune și domeniul de utilizare al capacului. Nu există o singură soluție potrivită pentru toate tipurile de cămine.
Cele mai întâlnite variante includ:
fonta ductilă, utilizată în aplicații care necesită rezistență ridicată, inclusiv pe carosabil, în parcări și pe platforme tehnice;
oțelul zincat, care poate fi folosit în diferite amenajări rezidențiale și tehnice, cu respectarea condițiilor de expunere;
compozitul, apreciat pentru greutatea redusă și rezistența la coroziune, cu condiția verificării clasei de sarcină certificate;
plasticul, destinat în principal aplicațiilor cu solicitări reduse și fără trafic auto;
Pe lângă material, verifică întotdeauna documentația produsului și compatibilitatea cu mediul în care va fi instalat.
Funcțiile suplimentare pot conta în exploatare
Condițiile din jurul căminului pot impune anumite caracteristici suplimentare. În apropierea clădirilor, de exemplu, un capac cu garnitură și un grad adecvat de etanșare poate contribui la limitarea mirosurilor sau a pătrunderii apei.
În spațiile publice ori în zonele tehnice unde accesul trebuie controlat, un sistem de închidere poate preveni deschiderea neautorizată.
Pentru terase, curți pavate și alte suprafețe decorative există și capace încastrabile. Tava acestora permite integrarea unor materiale precum dalele sau pavajul, astfel încât căminul să rămână accesibil fără să întrerupă vizual finisajul.
În exterior, urmărește și comportarea suprafeței în condiții de umezeală. Capacul trebuie să fie stabil, iar apa nu ar trebui să rămână acumulată în jurul ramei.
Cum pregătești corect zona pentru montaj?
Un capac rezistent nu poate compensa un suport instabil. Rama trebuie să transfere solicitările către structura din jur fără deplasări, goluri sau puncte de sprijin neuniforme.
Înainte de montaj:
confirmă dimensiunile, clasa de sarcină și integritatea capacului și a ramei;
curăță suportul și îndepărtează materialele desprinse;
repară fisurile sau degradările care pot afecta stabilitatea;
poziționează rama la cota finisajului final;
verifică nivelul pe toate laturile;
asigură umplerea completă a spațiilor de sub ramă și din jurul acesteia;
respectă timpul necesar pentru întărirea materialelor folosite înainte de reluarea traficului.
După instalare, verifică modul în care capacul se așază în ramă. Nu ar trebui să existe balans, deplasări sau zgomote provocate de un contact neuniform.
În cazul căminelor degradate, al suprafețelor cu trafic intens sau al aplicațiilor care necesită clase de sarcină ridicate, este indicată evaluarea de către un specialist. Respectă proiectul, documentația tehnică a produsului și cerințele aplicabile lucrării. O alegere corectă, susținută de un montaj atent, contribuie la siguranța suprafeței și la accesul eficient la rețea atunci când sunt necesare intervenții.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu atrage atenția asupra importanței prevenirii și diagnosticării precoce a osteoporozei, o afecțiune care reduce rezistența oaselor și crește riscul de fracturi. Cu ocazia Zilei Mondiale a Osteoporozei, marcată anual pe 20 octombrie, reprezentanții unității medicale transmit recomandări pentru menținerea sănătății sistemului osos.
Osteoporoza este cunoscută și sub denumirea de „boala tăcută”, deoarece poate evolua fără simptome evidente, fiind descoperită uneori abia după producerea unei fracturi. Afecțiunea determină scăderea densității și rezistenței osoase, afectând mobilitatea, independența și calitatea vieții pacienților.
Specialiștii Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu subliniază că informarea populației, identificarea factorilor de risc și efectuarea controalelor medicale sunt esențiale pentru reducerea complicațiilor.
Persoanele vârstnice și femeile după menopauză, printre cele mai expuse riscului
Directorul medical al SCJU Sibiu, dr. Dragoș Popescu, explică faptul că osteoporoza reprezintă o problemă importantă de sănătate, în special pentru anumite categorii de pacienți.
„Osteoporoza trebuie privită ca o problemă importantă de sănătate, care necesită atenție, evaluare și intervenție adecvată. Riscul este mai ridicat în cazul persoanelor vârstnice, al femeilor după menopauză și al celor care prezintă anumiți factori de risc, precum antecedentele de fracturi, anumite afecțiuni cronice sau utilizarea îndelungată a unor medicamente. Diagnosticul stabilit la timp și tratamentul recomandat de medic pot contribui la reducerea riscului de fracturi și la păstrarea mobilității și a autonomiei pacienților”, a declarat dr. Dragoș Popescu.
La rândul său, managerul SCJU Sibiu, Robert Fotache, subliniază că prevenția și informarea corectă a populației trebuie să reprezinte priorități ale sistemului medical.
„Sănătatea comunității înseamnă nu doar tratarea bolilor, ci și prevenirea lor prin informare, responsabilitate și acces la servicii medicale. Osteoporoza este o afecțiune care poate avea consecințe importante asupra independenței și calității vieții pacienților, în special în cazul persoanelor vârstnice. Prin transmiterea unor informații corecte și prin încurajarea controalelor medicale, ne dorim să contribuim la creșterea gradului de conștientizare și la adoptarea unor măsuri care să reducă riscul de fracturi și complicații”, a precizat Robert Fotache.
Cum poate fi prevenită osteoporoza
Medicii recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos și efectuarea investigațiilor medicale atunci când există factori de risc.
Printre principalele măsuri de prevenție se numără:
Asigurarea unui aport adecvat de calciu și vitamina D, în funcție de recomandările medicului;
Practicarea regulată a activităților fizice, adaptate vârstei și stării de sănătate;
Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool;
Efectuarea controalelor medicale periodice, în special în cazul persoanelor cu risc crescut;
Evaluarea densității minerale osoase, la recomandarea medicului;
Respectarea tratamentului prescris și prevenirea căderilor.
Reprezentanții spitalului subliniază că prevenția nu se limitează la investigațiile medicale, ci presupune și adoptarea unor obiceiuri sănătoase în viața de zi cu zi.
Prevenirea căderilor, esențială pentru evitarea fracturilor
Directorul de îngrijiri medicale al SCJU Sibiu, Laurențiu Ghinoiu, atrage atenția că persoanele diagnosticate cu osteoporoză trebuie să acorde o atenție deosebită măsurilor de siguranță, deoarece o simplă cădere poate provoca leziuni grave.
„Prevenirea complicațiilor osteoporozei presupune o abordare care include atât recomandările medicale, cât și măsurile de îngrijire și siguranță. Prevenirea căderilor, menținerea mobilității în condiții de siguranță, respectarea indicațiilor terapeutice și educația pentru sănătate sunt elemente importante pentru protejarea pacienților. În special în cazul persoanelor vârstnice, o cădere poate avea consecințe serioase, iar măsurile simple de prevenție pot face o diferență semnificativă”, a explicat Laurențiu Ghinoiu.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Osteoporozei, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu încurajează persoanele care prezintă factori de risc să solicite un consult medical pentru evaluare și stabilirea eventualelor măsuri de prevenție sau tratament.
Reprezentanții unității medicale reamintesc că diagnosticarea timpurie și respectarea recomandărilor specialiștilor pot contribui la prevenirea fracturilor și la menținerea unei vieți active, inclusiv la vârste înaintate.
Cea de-a treia zi a Astra Film Festival 2026 a adus la Sibiu evenimente dedicate copiilor, adolescenților și cinefililor, de la dezbateri despre educație și sănătate mintală până la documentare despre inteligența artificială, tradiții, familie și acceptarea de sine. Publicul a avut ocazia să participe la discuții cu regizori și specialiști, într-o zi marcată de emoție și curiozitate.
Elevii din Sibiu, protagoniștii unei dezbateri inedite
Prima parte a celei de-a treia zile de festival a fost dedicată copiilor și adolescenților, prin programul Astra Film Junior. Grupuri de elevi, însoțite de profesori, au participat la proiecțiile organizate în Sala Thalia.
Copiii cu vârste de peste 11 ani au urmărit filme din programul „Ce nu se vede”, dedicat sănătății mintale. Proiecțiile au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu Iulia Corlaciu, medic specialist în psihiatrie pediatrică, în cadrul căreia tinerii au discutat despre depresie și dificultățile emoționale ale copiilor.
Unul dintre momentele importante ale zilei a fost organizarea, în premieră în cadrul festivalului, a unei dezbateri pentru adolescenții de peste 15 ani.
Elevii Colegiului Național „Samuel von Brukenthal” și ai Colegiului Național „Octavian Goga” s-au confruntat într-o dezbatere pe tema „Educația face societatea mai bună?”, iar publicul a avut rolul de arbitru.
Teodora Minea, coordonatoarea Astra Film Junior, a apreciat implicarea elevilor și reacția celor prezenți în sală.
„Copiii din sală erau în delir, țineau scorul, au fost arbitri desăvârșiți. Pe elevii care au fost parte din debate țin să-i felicit pentru curaj, au avut emoții, dar au fost incredibili!”, a declarat aceasta.
În programul festivalului a fost anunțată și o nouă dezbatere, având ca temă întrebarea „Inteligența artificială ne poate controla emoțiile?”.
Studenți din nouă țări, reuniți la DocStudentHub
În paralel cu activitățile dedicate elevilor, studenți din nouă țări, participanți la programul DocStudentHub, au luat parte la primul masterclass al ediției.
Regizorul Csaba Bollók a susținut întâlnirea intitulată „Estomparea graniței dintre documentare și lungmetraje”, explicând modul în care elementele de dramaturgie și storytelling pot fi integrate în producțiile documentare.
Programul a oferit participanților posibilitatea de a interacționa cu profesioniști din industria cinematografică și de a construi relații cu studenți din alte țări.
ChatGPT și relațiile emoționale cu inteligența artificială, subiect de documentar
Un alt moment care a atras atenția publicului a fost proiecția documentarului „Tot ce ne spunem”, realizat de Anton Augusten și Lea El Attal, o producție germană din 2026.
Filmul urmărește relația dintre o adolescentă din Germania și ChatGPT, pe care tânăra ajunge să îl considere un fel de psiholog personal.
Dialogurile dintre adolescentă și inteligența artificială ridică întrebări despre singurătate, identitate, comunicare și limitele relațiilor dintre oameni și tehnologie.
În cadrul discuției cu publicul, spectatorii au analizat dacă documentarul vorbește în primul rând despre identitate sau despre lipsa prietenilor și a comunicării autentice.
Tot în programul DocSchool a fost prezentat documentarul spaniol „Apartament de vis”, realizat în 2025, care a provocat discuții despre granița dintre ficțiune și realitate.
Povești despre familie, tradiții și memoria comunităților
La Cinema City, publicul a urmărit documentarul „Unde tăcerea se aude”, realizat de Gabriela Pena și Picho García.
Producția prezintă povestea unei case abandonate, pe care regizoarea o renovează, descoperind treptat secretele familiei sale.
În cadrul întâlnirii cu spectatorii, Gabriela Pena a explicat că bunicii săi și-au dorit ca povestea familiei să fie cunoscută, documentarul devenind astfel un exercițiu de recuperare a memoriei.
Un alt film prezentat a fost „În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată”, regizat de Vlad Petri.
Documentarul explorează ritualurile de înmormântare și viața comunității din Telciu, județul Bistrița-Năsăud.
Prezent la discuția cu publicul, istoricul și antropologul Valer Cosma, originar din localitate, a evidențiat respectul regizorului față de oamenii filmați și evitarea senzaționalului.
Premieră mondială la Sibiu: un documentar despre acceptarea propriului corp
Printre producțiile prezentate în cea de-a treia zi s-a numărat și „Spartane fără inhibiții”, regizat de Maud Mascre, o coproducție Germania – Noua Caledonie din 2026.
Filmul urmărește femei de vârste și din medii diferite care se pregătesc pentru un spectacol de dans burlesque. Dincolo de pregătirea artistică, documentarul explorează relația protagonistelor cu propriul corp și procesul de acceptare de sine.
Producția a avut premiera mondială la Astra Film Festival, fiind primită cu entuziasm de spectatori.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, regizoarea a povestit că a ales să participe personal la experiența protagonistelor, pentru a le câștiga încrederea și pentru a le înțelege mai bine poveștile.
„Confesiunile unei alunițe”, un film despre identitate și presiunea familiei
Seara s-a încheiat cu proiecția documentarului „Confesiunile unei alunițe”, o coproducție China – Polonia din 2025.
Filmul o urmărește pe regizoarea Mo Tan, care, după șapte ani petrecuți în Polonia, revine în China și încearcă să găsească un echilibru între independența personală și așteptările familiei.
Un element central al poveștii îl reprezintă alunița de sub ochiul regizoarei, despre care familia consideră că îi aduce ghinion.
În dialogul cu publicul, Mo Tan a mărturisit că procesul de realizare a filmului a fost unul dificil din punct de vedere emoțional. Regizoarea a trecut prin zece variante de montaj înainte de a ajunge la forma finală a documentarului.
Cea de-a treia zi a Astra Film Festival 2026 a pus în centrul atenției emoțiile, vulnerabilitatea și curajul de a fi diferit. Prin proiecții, dezbateri și întâlniri cu realizatorii filmelor, festivalul a oferit publicului sibian ocazia de a descoperi perspective diferite asupra unor teme actuale, de la influența inteligenței artificiale până la relațiile de familie și acceptarea de sine.
Municipiul Mediaș a fost selectat oficial printre cele trei orașe finaliste în competiția pentru titlul de „Capitala Tineretului din România 2028”. Alături de Brașov și Suceava, Mediașul se pregătește pentru ultima etapă a competiției, care va avea loc pe 23 octombrie, la Alba Iulia.
Primăria Municipiului Mediaș a anunțat calificarea orașului în finala competiției naționale dedicate tinerilor și politicilor de tineret. Potrivit administrației locale, această reușită reprezintă o recunoaștere a eforturilor comune depuse de autorități, organizațiile de tineret și comunitatea medieșeană pentru dezvoltarea unui mediu dinamic, incluziv și favorabil tinerei generații.
Calificarea oferă municipiului Mediaș o vizibilitate sporită la nivel național și deschide noi oportunități de colaborare cu organizațiile și comunitățile de tineri din întreaga țară.
Candidatura Mediașului va fi susținută pe 23 octombrie, la Alba Iulia
Echipa de proiect va prezenta și susține candidatura municipiului Mediaș în data de 23 octombrie 2026, la Alba Iulia, în cadrul celei de-a XI-a ediții a Summitului Tinerilor.
Pregătirile pentru această competiție au implicat numeroși reprezentanți ai comunității locale. În luna septembrie, peste 50 de participanți, printre care reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, directori ai unităților de învățământ, manageri ai cluburilor sportive, elevi și reprezentanți ai mediului privat, au participat la o întâlnire dedicată viitorului tinerilor din Mediaș.
În cadrul întâlnirii, participanții și-au exprimat susținerea pentru candidatura orașului la titlul de „Capitala Tineretului din România 2028”.
Primarul Gheorghe Roman: „Acest pas important este meritul întregii comunități”
Primarul municipiului Mediaș, Gheorghe Roman, a salutat calificarea în finală și a evidențiat contribuția tinerilor din cadrul Asociației Rise Hub, implicați în elaborarea proiectelor care susțin candidatura orașului.
„Calificarea Mediașului în finala competiției pentru titlul de Capitala Tineretului din România 2028 este o confirmare extraordinară a energiei, implicării și potențialului pe care tinerii din orașul nostru le demonstrează zi de zi. Acest pas important este meritul întregii comunități și, în primul rând, al tinerilor din cadrul Asociației Rise Hub care au crezut în acest vis și au pus pe hârtie proiecte cu adevărat inovatoare pentru comunitatea noastră”, a declarat primarul Gheorghe Roman.
Edilul a subliniat că prezența Mediașului printre cele trei orașe finaliste reprezintă o motivație suplimentară pentru continuarea demersurilor.
„Faptul că ne aflăm printre cele trei orașe finaliste din țară ne dă și mai multă motivație să mergem înainte cu încredere. Îi felicit pe această cale pe toți cei implicați și le mulțumesc pentru determinare. Mergem mai departe cu aceeași energie spre finală, convinși că Mediașul are resursele și voința de a deveni polul tineretului și al inovației!”, a transmis Gheorghe Roman.
Mediașul, Brașovul și Suceava sunt cele trei orașe rămase în competiția pentru titlul de „Capitala Tineretului din România 2028”, urmând ca etapa finală să stabilească orașul câștigător.
Sibienii care locuiesc la case pot preda deșeurile voluminoase și aparatele electrice sau electronice de care nu mai au nevoie în campania organizată de SOMA între 26 și 30 octombrie 2026. Colectarea se face din fața porților.
Locuitorii trebuie să scoată obiectele în ziua în care pe strada lor este programată ridicarea deșeurilor reziduale, din pubela neagră. Echipele de colectare vor începe activitatea la ora 07:00.
Acțiunea este destinată exclusiv zonelor de case din municipiul Sibiu și urmează campaniei desfășurate în această lună în cartierele de blocuri.
Ce obiecte pot fi predate
Vor fi ridicate obiecte de mobilier, precum dulapuri, mese, scaune, canapele, paturi, saltele și fotolii. Sunt acceptate și covoare, mobilier de grădină, jucării de mari dimensiuni, cărucioare pentru copii, leagăne, uși și ferestre.
Campania include și deșeuri de echipamente electrice și electronice: frigidere, mașini de spălat, televizoare, aparate radio, calculatoare, telefoane mobile și cuptoare cu microunde.
Pentru informații suplimentare despre colectare, sibienii pot contacta dispeceratul SOMA la 0269 988 sau pot consulta site-ul operatorului, somasibiu.ro.
Prefectul județului Sibiu, Mircea Dorin Crețu, și-a înaintat luni, 19 octombrie, demisia la Guvern. Decizia vine în contextul retragerii PNL în opoziție și al solicitării conducerii partidului ca demnitarii susținuți de liberali să renunțe la funcții.
Mircea Crețu a confirmat pentru AGERPRES că și-a depus demisia. Liberalul conduce Instituția Prefectului – Județul Sibiu din martie 2020, de aproximativ șase ani și șapte luni.
Depunerea demisiei nu înseamnă însă eliberarea imediată din funcție. Potrivit precizărilor oferite de reprezentanții prefectului, plecarea sa va deveni efectivă după publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Retragerea liberalilor din funcțiile guvernamentale
Demisia prefectului de Sibiu se înscrie în seria retragerilor anunțate de reprezentanții PNL din administrația centrală și din teritoriu. Președintele partidului, Ilie Bolojan, a anunțat că demnitarii susținuți de formațiune își vor depune demisiile în primele zile ale acestei săptămâni.
Liberalii au decis să intre în opoziție, dar să susțină condiționat învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Înainte de mandatul de prefect, Mircea Crețu a fost subprefect al județului Sibiu, viceprimar și primar al orașului Tălmaciu, precum și director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu.
Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu organizează, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie 2026, două module de ateliere creative dedicate adolescenților, coordonate de artiștii companiei internaționale Neamera Teatro, din Spania și Italia. Participanții vor avea ocazia să descopere arta măștilor teatrale și să experimenteze diferite tehnici de creație artistică.
Timp de cinci zile, adolescenții sunt invitați să exploreze universul măștilor teatrale prin activități care îmbină artele vizuale, jocul, mișcarea și expresivitatea corporală. Atelierele vor fi susținute în limba engleză, cu traducere în limba română.
Primul modul, dedicat transformării și creativității
Primul modul, intitulat „Metamorphosis – fascinația transformării”, se va desfășura în zilele de 28, 29 și 30 octombrie, de la ora 15:00, fiind recomandat adolescenților cu vârsta de peste 12 ani.
Pornind de la măștile tradiționale din Africa, Mexic, India și Nepal, participanții vor descoperi cum materiale simple, precum hârtia, cartonul și fibrele naturale, pot fi transformate în obiecte artistice originale.
Pe parcursul celor trei întâlniri, adolescenții vor învăța să dea formă tridimensională propriilor idei și să exploreze, prin artă, transformările specifice vârstei.
Modulul se va încheia cu o sesiune fotografică, în cadrul căreia măștile realizate vor fi integrate în diferite spații ale orașului Sibiu. Lucrările participanților vor fi prezentate ulterior într-o expoziție organizată de Teatrul „Gong”.
Măști reversibile și improvizație teatrală în al doilea modul
Cel de-al doilea modul, „Artă, joacă și creativitate”, este programat pentru 31 octombrie și 1 noiembrie, de la ora 15:00, și se adresează adolescenților cu vârsta de peste 14 ani.
Activitățile se vor concentra asupra realizării măștilor reversibile, cu două fețe, care permit construirea unor personaje diferite prin schimbarea perspectivei.
Folosind tehnici accesibile de tăiere și lipire a hârtiei, participanții vor experimenta forme, volume și linii abstracte. Ulterior, creațiile vor prinde viață prin mișcare și improvizație teatrală, masca devenind astfel un instrument de expresie și comunicare.
Adrian Tibu: „Ne dorim ca adolescenții să descopere teatrul și dincolo de scenă”
Managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Gong” Sibiu, Adrian Tibu, subliniază importanța acestor activități pentru dezvoltarea creativității și a capacității de exprimare a tinerilor.
„Ne dorim ca adolescenții să descopere teatrul și dincolo de scenă, ca pe un spațiu în care pot experimenta liber, își pot exprima ideile și pot învăța lucruri noi despre ei înșiși. Masca este un instrument artistic fascinant, pentru că ne permite să devenim altcineva și, paradoxal, să descoperim mai multe despre propria identitate. Prin aceste ateliere, aducem la Sibiu experiența unor artiști internaționali și continuăm să dezvoltăm un program de educație culturală în care întâlnirea cu arta devine o experiență personală, nu doar una de spectator”, a declarat Adrian Tibu.
Neamera Teatro, o companie cu experiență internațională
Compania Neamera Teatro a fost fondată în anul 2014 de Diana Costa, din Italia, și Pablo Durán Rojas, din Spania.
Activitatea artistică a companiei este concentrată asupra expresivității măștilor, având ca punct de plecare tradiția Commedia dell’Arte.
Artiștii dezvoltă proiecte care reunesc teatrul, artele vizuale și educația, colaborând cu universități, academii de teatru, școli și instituții culturale europene. Spectacolele și proiectele lor au fost prezentate în festivaluri internaționale din Europa, Asia și America de Sud.
Cât costă participarea la ateliere
Pentru modulul „Metamorphosis – fascinația transformării”, organizat în perioada 28–30 octombrie, prețul este de 24 de lei pentru toate cele trei întâlniri. Fiecare atelier are o durată de trei ore.
În cazul modulului „Artă, joacă și creativitate”, programat pentru 31 octombrie și 1 noiembrie, participarea costă tot 24 de lei, preț care include ambele întâlniri, fiecare cu o durată de trei ore.
Organizatorii precizează că înscrierea se face pentru întregul modul, deoarece fiecare atelier reprezintă o etapă a procesului de creație.
Atelierele se vor desfășura la Teatrul pentru Copii și Tineret „Gong” din Sibiu, oferindu-le adolescenților posibilitatea de a-și dezvolta imaginația, creativitatea și abilitățile de exprimare artistică.
Documentele publicate de GAL Microregiunea Hârtibaciu arată o neconcordanță privind selecția a cinci proiecte pentru dezvoltarea activităților neagricole. Doi dintre cei trei membri semnatari ai comitetului sunt înscriși ca reprezentanți ai mediului urban, deși ghidul solicitantului cere ca aceștia să reprezinte mai puțin de jumătate dintre membrii prezenți la selecție. Raportul a fost avizat și de reprezentanții structurii județene a Ministerului Agriculturii.
Selecția vizează intervenția L805 – „Investiții pentru dezvoltarea și diversificarea de activități non-agricole”. Raportul intermediar din 20 august 2026 consemnează zece proiecte depuse, dintre care cinci au fost selectate, cu o valoare totală a sprijinului public de 280.407 euro.
Neconcordanța apare în documentele publicate chiar de GAL, confruntate de Sibiu Independent cu regulile din ghidul aferent apelului.
Doi reprezentanți urbani din trei membri semnatari
În secțiunea „Membrii Comitetului de selecție”, raportul îi enumeră pe:
Crețu Ioan, din partea Crețu Ioan-Apicultor PFA, înscris ca reprezentant al mediului rural;
Duță Mihai-Florin, din partea Duță V. Mihai-Florin PFA, înscris ca reprezentant al mediului urban;
Blotor Mihai, din partea Asociației „Prietenii Mocăniței”, înscris ca reprezentant al mediului urban.
Potrivit încadrărilor din raport, reprezentanții mediului urban dețin astfel două dintre cele trei poziții, adică 66,67% din comitetul semnatar.
Ghidul solicitantului L805 prevede însă, la pagina 46, aplicarea regulii de „dublu cvorum”. Pentru validarea voturilor trebuie să fie prezenți cel puțin 50% dintre membrii comitetului, peste jumătate dintre cei prezenți să provină din mediul privat și societatea civilă, iar organizațiile din mediul urban să reprezinte mai puțin de 50%.
Componența înscrisă în raport nu corespunde acestei limite.
Regulamentul intern prevede o condiție și mai strictă
Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului de Selecție, anexat Hotărârii Parteneriatului din 18 decembrie 2025, prevede că ponderea reprezentanților entităților din mediul urban trebuie să fie sub 40%.
La articolul privind cvorumul și validitatea deciziilor, regulamentul precizează că limita pentru mediul urban trebuie respectată și la nivelul membrilor prezenți. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile de structură, ședința trebuie reprogramată.
Prin urmare, documentele consultate ridică o întrebare concretă: cum a fost verificată respectarea componenței obligatorii la selecția L805 din 20 august?
Procesul-verbal al selecției, lista de prezență, mandatele membrilor înlocuitori și eventualele modificări ulterioare ale regulamentului sunt necesare pentru a lămuri această contradicție.
Raportul a fost avizat și de reprezentanții CDRJ Sibiu
Raportul poartă semnătura Floriței Marinela în rubrica de aprobare. Nota ulterioară de definitivare o identifică drept reprezentant delegat al președintelui GAL.
În secțiunea rezervată reprezentanților Compartimentului de Dezvoltare Rurală Județean Sibiu apar Carmen-Manuela Nohai și Annamaria Băcilă.
Ghidul atribuie reprezentantului CDRJ avizarea raportului, cu verificarea respectării procedurii de selecție, a criteriilor și a condițiilor de transparență.
Neconcordanța privește, așadar, atât modul în care GAL a constituit comitetul participant, cât și verificarea efectuată la avizare.
Cine sunt solicitanții selectați
Cele cinci proiecte selectate la nivelul GAL sunt:
Country Center SRL – 30.102 euro;
JNT Systems SRL – 79.996 euro;
Gertrude Management SRL – 39.369 euro;
Butoiașul SRL – 50.940 euro;
Monigen Șulumberchean SRL – 80.000 euro.
Alte trei proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, iar două au fost declarate neeligibile.
Sumele reprezintă sprijinul selectat de GAL. Raportul nu constituie, prin el însuși, dovada semnării contractelor de finanțare sau a efectuării plăților de către AFIR.
Selecția a devenit finală fără contestații
Prin nota nr. 509 din 31 august 2026, GAL a transformat raportul intermediar în raport final. Documentul precizează că până la termenul-limită din 28 august nu fusese depusă nicio contestație, astfel că raportul nu a suferit modificări.
Lipsa contestațiilor nu explică însă diferența dintre componența înscrisă în raport și condiția prevăzută în ghid.
În răspunsul general transmis Sibiu Independent la 7 octombrie, GAL a indicat paginile pe care sunt publicate documentele și a invitat redacția să individualizeze solicitările. Răspunsul nu conține o explicație punctuală privind componența comitetului L805.
Documentele existente susțin, în acest moment, constatarea unei neconcordanțe privind respectarea regulilor de selecție. Stabilirea efectelor asupra procedurii și a eventualelor responsabilități necesită verificarea actelor ședinței și clarificări din partea GAL și CDRJ Sibiu.
Elevii claselor primare din Loamneș și Alămor au marcat Ziua Mondială a Alimentației, sărbătorită anual pe 16 octombrie, prin activități interactive dedicate alimentației sănătoase. Copiii, îndrumați de învățătoare și sprijiniți de părinți, au transformat sălile de clasă în ateliere ale gustului și creativității.
Școala Gimnazială Loamneș a organizat o serie de activități educative prin care elevii din ciclul primar au descoperit importanța alegerilor alimentare sănătoase și a obiceiurilor care contribuie la menținerea unei vieți echilibrate.
Activitățile s-au desfășurat în localitățile Loamneș și Alămor, unde copiii au participat, alături de învățătoare, la experiențe practice și creative, având în centrul atenției fructele, alimentația echilibrată și reducerea risipei alimentare.
Sălile de clasă, transformate în ateliere ale gustului
Elevii au avut ocazia să îmbine învățarea cu distracția, prin activități care au pus accent pe creativitate, colaborare și descoperirea beneficiilor unei alimentații sănătoase.
Prin implicarea directă în aceste activități, cei mici au fost încurajați să acorde mai multă atenție alimentelor consumate zilnic și să înțeleagă importanța unor alegeri responsabile.
Evenimentul a promovat și valori precum prietenia, lucrul în echipă și respectul față de hrană.
Părinții, implicați în activitățile școlare
Reprezentanții Școlii Gimnaziale Loamneș au transmis mulțumiri părinților pentru sprijinul și implicarea în organizarea activităților.
„Mulțumim foarte mult pentru implicare și susținere părinților!”, au transmis reprezentanții unității de învățământ.
Ziua Mondială a Alimentației este marcată anual pe 16 octombrie și urmărește creșterea gradului de conștientizare asupra importanței unei alimentații sănătoase, a accesului la hrană și a reducerii risipei alimentare.
Prin activitățile organizate, elevii din Loamneș și Alămor au avut posibilitatea să învețe, într-un mod accesibil vârstei lor, despre importanța alimentației echilibrate și a responsabilității față de resursele alimentare.
Produsele tradiționale din județul Sibiu au ajuns în atenția publicului polonez, în cadrul târgului internațional „Tastes of the Regions”, desfășurat în regiunea Wielkopolska din Polonia. Doi producători locali au reprezentat județul Sibiu, prezentând specialități din carne de Mangalița și produse lactate din lapte de bivoliță.
Dan Limbășan, producător de preparate din carne de Mangalița din Racovița, și Hortensia Mununar, reprezentanta Fermei de la Bradu, au participat la evenimentul internațional dedicat promovării produselor regionale și tradițiilor gastronomice.
Cei doi producători sibieni au avut ocazia să își prezinte produsele publicului polonez, să stabilească contacte cu potențiali parteneri comerciali și să promoveze specificul gastronomic al județului Sibiu.
Participare în cadrul parteneriatului dintre Sibiu și Wielkopolska
Prezența producătorilor sibieni la târgul internațional a fost posibilă prin intermediul parteneriatului de cooperare dintre Județul Sibiu și Regiunea Wielkopolska din Polonia.
Potrivit Consiliului Județean Sibiu, această colaborare urmărește transformarea relațiilor internaționale în oportunități concrete pentru producătorii locali, prin promovarea produselor tradiționale și facilitarea accesului la noi piețe de desfacere.
Participarea la astfel de evenimente oferă producătorilor posibilitatea de a-și face cunoscute produsele în afara țării și de a identifica noi oportunități de colaborare comercială.
Daniela Cîmpean: „Ne dorim ca parteneriatele internaționale să însemne oportunități reale pentru producătorii noștri”
Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a subliniat importanța promovării produselor locale la nivel internațional și a continuării sprijinului acordat producătorilor din județ.
„Fiecare produs local poartă cu el o poveste despre locul din care vine și despre omul care îl face. Iar aceste povești merită să ajungă cât mai departe. Ne dorim ca parteneriatele internaționale ale județului Sibiu să însemne și oportunități reale pentru producătorii noștri, să îi ajute să fie cunoscuți și să își găsească noi piețe de desfacere. De aceea, vom continua să îi susținem și să promovăm produsele sibiene atât acasă, cât și peste hotare”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.
Reprezentanții administrației județene i-au felicitat pe cei doi producători pentru modul în care au reprezentat județul Sibiu în Polonia.
Promovarea produselor din Racovița și Bradu la târgul „Tastes of the Regions” reprezintă o nouă acțiune de valorificare a tradițiilor gastronomice sibiene prin intermediul cooperării internaționale.
Andreea Anghel, primarul comunei Turnu Roșu din județul Sibiu, a anunțat public că a depus o plângere penală în urma atacurilor și a hărțuirii la care susține că a fost supusă în mediul online. Edilul afirmă că a tolerat mult timp comportamentul celor care au atacat-o, dar că situația a depășit limitele acceptabile. Ea susține că demersul său nu reprezintă un conflict politic, ci o luptă pentru siguranța femeilor.
Primarul comunei Turnu Roșu, Andreea Anghel, a decis să apeleze la justiție după ceea ce descrie drept o campanie constantă de hărțuire în mediul online. Într-o postare publică, aceasta anunță că a depus o plângere penală și că așteaptă ca autoritățile judiciare să stabilească eventualele responsabilități.
„E timpul să vă anunț că am depus plângere penală împotriva hărțuirii constante propagate în mediul online, complet grobian, nedrept și nejustificat împotriva mea. Ca femeie și ca primar. Acum e timpul ca justiția să își facă treaba”, a transmis Andreea Anghel.
„Dacă am tăcut prea mult, a fost din prea mult bun simț”
Primarul susține că a evitat până acum să reacționeze la atacurile din mediul online, preferând să se concentreze asupra activității administrative și a proiectelor aflate în derulare în comună.
„Dacă am tăcut prea mult, a fost din prea mult bun simț. Dar, din păcate, trăim într-o societate în care corectitudinea este privită ca slăbiciune”, afirmă aceasta.
Andreea Anghel spune că nu a intrat în administrația locală pentru a se răzbuna pe adversari și că principala sa preocupare rămâne dezvoltarea comunei Turnu Roșu.
„N-am intrat în Primaria TURNU ROSU cu gând răzbunător și nu am timp să mă opresc la fiecare câine care latră. Am intrat cu determinare și curaj, pentru că Turnu Roșu are nevoie de încă mulți ani de muncă, de construcție și de curățenie și de aici înainte”, a scris edilul.
Aceasta face referire și la zecile de proiecte pentru care susține că a muncit și care se află în diferite etape de implementare.
Primarul avertizează că atacurile pot avea consecințe penale
Andreea Anghel afirmă că a decis să nu mai ignore comportamentul persoanelor care o vizează în mediul online și consideră că acestea trebuie să răspundă pentru propriile acțiuni, în condițiile legii.
„N-am dat importanță relei-intenții a unora, DAR s-a depășit o linie roșie și e timpul ca fiecare să răspundă, chiar penal, pentru ce spune și ce face. Am încredere că în Justiția din România sunt oameni curați care judecă drept, cu frică de Dumnezeu”, a transmis primarul.
În postarea sa, Andreea Anghel nu precizează identitatea persoanelor vizate de plângerea penală și nici faptele concrete reclamate autorităților.
Depunerea unei plângeri penale nu echivalează cu stabilirea vinovăției unei persoane. Eventuala existență a unor infracțiuni și responsabilitatea celor reclamați urmează să fie stabilite de organele judiciare.
„Nu este un război politic, este o luptă pentru siguranța tuturor femeilor”
Dincolo de propria situație, primarul comunei Turnu Roșu plasează demersul într-un context mai larg, cel al siguranței femeilor și al modului în care acestea sunt tratate în societate, inclusiv atunci când ocupă funcții de conducere.
„Nu este un război politic, este o luptă pentru siguranța tuturor femeilor. Eu nu vreau să trăiesc într-un climat în care femeilor să le fie frică că sunt femei, cu atât mai puțin dacă vorbim de o femeie la conducere”, afirmă Andreea Anghel.
Edilul face referire inclusiv la femeile care locuiesc singure în cele două sate ale comunei, Turnu Roșu și Sebeșu de Jos.
„În Turnu Roșu și în Sebeșu de Jos, sunt zeci, dacă nu sute de femei care trăiesc singure. Nu aș vrea ca ele să se simtă vulnerabile și lipsite de apărare”, a precizat aceasta.
În încheierea mesajului, Andreea Anghel transmite că nu intenționează să renunțe la activitatea sa din administrația locală din cauza conflictelor și atacurilor reclamate.
„Și fiți liniștiți, merg înainte cu zâmbetul pe față, indiferent de obstacolele care-mi vin în cale. Cum le așează Dumnezeu, nu le așează nimeni. Și bucuriile, nu doar încercările”, a concluzionat primarul comunei Turnu Roșu.
Clubul Sportiv Puma Sibiu a câștigat clasamentul general al Cupei României 2026 la Taekwon-do, competiție desfășurată în perioada 16–18 octombrie, la Oradea. Sportivii sibieni au obținut 37 de medalii, dintre care 18 de aur, reușind să se impună în fața celor 38 de cluburi participante.
Cupa României pentru seniori, juniori și prejuniori a reunit 359 de sportivi din întreaga țară. Clubul Puma Sibiu s-a clasat pe primul loc la categoriile seniori și prejuniori, rezultate care i-au asigurat și prima poziție în clasamentul general al competiției.
18 medalii de aur pentru sportivii sibieni
La categoria prejuniori, reprezentanții clubului sibian au cucerit 12 medalii de aur, 4 de argint și 6 de bronz. La seniori, bilanțul a fost de 5 medalii de aur, 4 de argint și 2 de bronz.
Palmaresul a fost completat de sportivii de la categoria juniori, care au obținut câte o medalie de aur, argint și bronz.
În total, Puma Sibiu a încheiat competiția cu 18 medalii de aur, 9 de argint și 10 de bronz, depășind categoric celelalte cluburi în clasamentul medaliilor de aur.
„Aceste rezultate ne-au plasat pe locul I în clasamentul general al competiției, cu mult înaintea următoarelor clasate. În total, am câștigat 18 medalii de aur, față de 10, respectiv 5, cât au avut cluburile de pe locurile II și III. Sunt rezultate bune, care arată nivelul de performanță și maturitate al clubului nostru”, a declarat Alin Lazurca, președintele Puma Sibiu.
Sportivii de la Puma Sibiu, printre cei mai buni ai competiției
Pe lângă performanța colectivă, mai mulți sportivi sibieni au obținut clasări individuale importante.
Paul Todor a fost desemnat cel mai bun sportiv masculin la categoria prejuniori, după ce a câștigat două medalii de aur. Acesta a fost urmat în clasament de colegul său, Cezar Orgeșan, care a obținut o medalie de aur și două de bronz.
La categoria seniori feminin, Eva Tudosie s-a clasat pe locul al doilea în ierarhia celor mai bune sportive, cu o medalie de aur și două de argint.
La seniori masculin, David Trînbițaș a ocupat locul al doilea, după cucerirea a două medalii de aur, în timp ce George Radu s-a clasat pe poziția a treia, cu o medalie de aur și una de bronz.
Competiția contează pentru selecția lotului național
Rezultatele obținute la Oradea au o importanță deosebită și în perspectiva stabilirii componenței lotului național al României la taekwon-do. Clubul sibian contribuie cu sportivi la reprezentarea țării în competițiile internaționale.
Președintele Puma Sibiu a subliniat și rolul sprijinului financiar oferit de autoritățile locale pentru participarea sportivilor la competițiile naționale și internaționale.
„Competiția de la Oradea este importantă în stabilirea componenței lotului național al României la taekwon-do, «Puma» contribuind cu sportivi valoroși la promovarea țării noastre pe plan internațional. Avem bucuria și onoarea să fim sprijiniți de Consiliul Județean Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu, care finanțează participările noastre la evenimentele din calendarul competițional național și internațional”, a mai transmis Alin Lazurca.
Performanța de la Oradea confirmă poziția Clubului Sportiv Puma Sibiu printre cele mai competitive cluburi de taekwon-do din România, cu rezultate importante atât la nivel individual, cât și pe echipe.
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a obținut o finanțare nerambursabilă în valoare de 500.000 de lei pentru punerea în siguranță și realizarea unor lucrări de urgență la acoperișul turnului Altemberger, parte a Muzeului de Istorie. Contractul de finanțare a fost semnat cu Institutul Național al Patrimoniului (INP).
Finanțarea este acordată prin subprogramul „Intervenții de urgență (ante- și post-dezastru)”, destinat protejării monumentelor istorice care necesită măsuri urgente de conservare și punere în siguranță.
Proiectul vizează intervenția asupra acoperișului turnului Altemberger, cu scopul de a proteja monumentul istoric și patrimoniul cultural pe care acesta îl adăpostește.
Casa Altemberger, un monument emblematic al Sibiului
Casa Altemberger reprezintă unul dintre cele mai importante monumente istorice ale municipiului Sibiu. Clădirea este legată de numele lui Thomas Altemberger, personalitate marcantă a vieții politice și administrative sibiene de la sfârșitul secolului al XV-lea.
În prezent, edificiul găzduiește Muzeul de Istorie, parte a Muzeului Național Brukenthal, fiind un reper important pentru patrimoniul arhitectural și cultural al orașului.
Lucrările pentru care a fost obținută finanțarea sunt considerate necesare pentru protejarea clădirii și prevenirea degradării acesteia.
Raluca Teodorescu: „Avem responsabilitatea de a proteja această moștenire”
Managerul Muzeului Național Brukenthal, dr. Raluca Teodorescu, a subliniat importanța finanțării obținute pentru conservarea unuia dintre monumentele reprezentative ale Sibiului.
„Casa Altemberger este o parte importantă a identității Sibiului, legată de una dintre personalitățile sale remarcabile, Thomas Altemberger. Avem responsabilitatea de a proteja această moștenire, iar finanțarea obținută de la Institutul Național al Patrimoniului (INP) ne permite să facem un pas concret în acest sens. Prin acest proiect, Muzeul Național Brukenthal continuă demersurile de protejare și conservare a patrimoniului pe care îl administrează, cu responsabilitatea de a-l transmite generațiilor viitoare. Mulțumim Institutului Național al Patrimoniului pentru sprijinul acordat și pentru susținerea intervențiilor necesare protejării monumentelor istorice”, a declarat dr. Raluca Teodorescu.
Finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice
Potrivit comunicatului transmis luni, 19 octombrie 2026, de Muzeul Național Brukenthal, proiectul beneficiază de finanțare din partea Institutului Național al Patrimoniului, prin Timbrul Monumentelor Istorice.
Investiția reprezintă un nou demers pentru conservarea patrimoniului istoric al Sibiului, urmărind punerea în siguranță a unui monument cu o valoare culturală și arhitecturală deosebită.
A doua zi a Astra Film Festival 2026 a adus în fața publicului sibian documentare despre traumele transgeneraționale, abuzurile asupra copiilor instituționalizați și familiile afectate de război. Proiecțiile de duminică, 18 octombrie, au fost urmate de dezbateri cu regizori, jurnaliști și psihoterapeuți. Festivalul continuă luni, 19 octombrie, cu noi proiecții, întâlniri cu realizatorii filmelor și debutul programelor Astra Film Junior și DocStudent Hub.
Documentarul Recorder „Singuri”, despre abuzurile asupra copiilor aflați în grija statului
Unul dintre momentele importante ale zilei a fost proiecția documentarului „Singuri”, realizat de jurnaliștii Recorder Cristian Delcea, Mihai Voinea și Diana Meseșan. Filmul prezintă abuzurile suferite de copii aflați în sistemul de protecție a statului și lipsa de intervenție a autorităților responsabile.
Investigația pornește de la fuga unui copil dintr-un centru din Teleorman și dezvăluie abuzuri ascunse timp de aproape două decenii.
„Dacă ți se repetă toată viața că o să ajungi vai de capul tău, chiar așa e, știi?”, mărturisește unul dintre foștii copii instituționalizați.
După proiecție, jurnaliștii Cristian Delcea și Diana Meseșan au participat la o discuție moderată de Alexandra Tănăsescu, de la Cultura la dubă. Aceștia au vorbit despre dificultățile investigației și despre consecințele limitate pe care dezvăluirile jurnalistice le pot avea în plan instituțional.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, o singură persoană a fost condamnată în cazul documentat.
„Filmul acesta e cu totul o condamnare morală. Nu e una penală, dar e morală”, a declarat Cristian Delcea.
Întrebat de un spectator ce pot face oamenii în fața unor asemenea situații, jurnalistul a subliniat că responsabilitatea nu trebuie transferată exclusiv asupra presei.
„Nu presa e salvatoarea națiunii. Noi căutăm adevărul și îl prezentăm”, a explicat Delcea.
Discuția a atras numeroși tineri, care au rămas în sală până la final, au adresat întrebări și au continuat dialogul cu jurnaliștii după încheierea evenimentului.
O familie obligată să-și părăsească locuința din cauza războiului
Programul zilei a început cu documentarul „Aici, altundeva”, realizat de Comes Chahbazian, o producție belgiană din 2026.
Filmul urmărește povestea unei familii din Nagorno-Karabakh, surprinsă în anul 2023, în contextul războiului și al lipsurilor. Imaginile realizate chiar de membrii familiei prezintă încercările acestora de a-și păstra normalitatea, înainte de a fi nevoiți să-și abandoneze definitiv locuința.
La sesiunea de întrebări și răspunsuri de după proiecție, regizorul a vorbit despre demnitatea oamenilor pe care i-a documentat.
„Cei pe care i-am filmat m-au învățat ce înseamnă demnitatea. Nu au plâns, nu au urlat, dar în interiorul lor purtau enorm de multe emoții”, a mărturisit Comes Chahbazian.
Trauma transgenerațională, dezbătută la Sala Thalia
Un alt moment al festivalului a avut loc la Sala Thalia, unde a fost proiectat documentarul „Atât de familiar”, regizat de Rachel Tâpârjan.
Filmul explorează experiențele traumatice din interiorul unei familii și efectele pe care acestea le pot avea asupra generațiilor următoare.
Într-un interviu video prezentat înaintea dezbaterii, regizoarea a vorbit despre șocul resimțit când a descoperit experiențele cumplite prin care trecuseră surorile sale, care nu avuseseră șansa de a fi adoptate de o familie din Marea Britanie.
Proiecția a fost urmată de un DocTalk despre vindecarea traumei transgeneraționale, moderat de jurnalista Ramona Ursu.
La discuție au participat Elena Martin, producătoarea filmului, și psihoterapeutele Cătălina David și Andrada Lupșe.
Elena Martin a prezentat detalii despre procesul de documentare început în 2020 și despre sprijinul acordat de terapeuți în anumite etape ale filmărilor.
Cele două psihoterapeute au explicat modul în care experiențele traumatice neprocesate pot influența relațiile de familie și pot contribui la transmiterea unor tipare comportamentale de la o generație la alta.
„Căutăm poveștile și nevoia de a simți că aparținem. O viață întreagă refacem acest șir pierdut al conectării”, a explicat Andrada Lupșe.
În cadrul dialogului s-a discutat despre relațiile dintre părinți și copii, despre nevoile emoționale neîmplinite și despre posibilitatea întreruperii unor tipare moștenite.
„Pot să mă antrenez să ofer și ce n-am avut”, a afirmat Andrada Lupșe, referindu-se la capacitatea oamenilor de a construi relații diferite de cele experimentate în copilărie.
Cătălina David a subliniat că procesul terapeutic nu presupune ștergerea trecutului, ci înțelegerea și integrarea experiențelor traumatice.
„Mă responsabilizez și integrez trauma”, a explicat psihoterapeuta.
Una dintre întrebările centrale ale întâlnirii a fost formulată de Andrada Lupșe: „Cine sunt eu mai mult decât mine?”. Discuția a urmărit astfel relația dintre identitatea personală și experiențele generațiilor anterioare.
Aceeași tematică a fost continuată prin proiecția documentarului „Dacă porumbeii s-ar preface în aur”, regizat de Pepa Lubojacki, care abordează dependența de droguri și repetarea acesteia în interiorul unei familii.
Luni, 19 octombrie, noi documentare și șase sesiuni de întrebări și răspunsuri
Astra Film Festival continuă luni, 19 octombrie, cu proiecții programate între orele 11:00 și 20:30, din toate cele patru secțiuni competiționale.
Publicul va avea posibilitatea să participe la șase sesiuni Q&A și să discute direct cu echipele filmelor.
Printre documentarele incluse în program se numără „În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată”, realizat de Vlad Petri, o producție românească din 2026 despre viața unei comunități rurale din județul Bistrița-Năsăud.
Un alt titlu este „Spartane fără inhibiții”, de Maud Mascre, care urmărește femei ce își redescoperă încrederea în propriul corp prin dansul burlesc.
Documentarul „Confesiunile unei alunițe”, realizat de Mo Tan, explorează conflictul dintre independența personală și așteptările familiei.
DocStudent Hub reunește la Sibiu studenți din șapte țări
Tot luni începe cea de-a treia ediție DocStudent Hub, program dedicat studenților la film și schimbului de experiență în domeniul cinemaului documentar.
Evenimentul reunește, timp de o săptămână, participanți din șapte țări.
Programul debutează cu un masterclass susținut de Csaba Bollók, intitulat „Estomparea graniței dintre documentare și lungmetraje”.
O noutate a ediției din acest an este implicarea studenților în moderarea sesiunilor de întrebări și răspunsuri din competiția DocSchool, pe întreaga durată a festivalului.
Astra Film Junior începe cu filme și o dezbatere între liceeni
Luni, 19 octombrie, de la ora 9:00, debutează și Astra Film Junior, programul festivalului dedicat copiilor și adolescenților.
Pe lângă proiecțiile adaptate diferitelor categorii de vârstă, programul include o dezbatere între liceeni, cu tema „Educația face societatea mai bună?”.
Două echipe vor prezenta argumente pro și contra, iar publicul va decide câștigătorii.
Programul complet al Astra Film Festival 2026 poate fi consultat pe site-ul oficial al evenimentului, la adresa https://astrafilm.ro/festival/program.
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul sunt strict necesare în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul sunt necesare în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.The technical storage or access that is used exclusively for anonymous statistical purposes. Without a subpoena, voluntary compliance on the part of your Internet Service Provider, or additional records from a third party, information stored or retrieved for this purpose alone cannot usually be used to identify you.
Marketing
The technical storage or access is required to create user profiles to send advertising, or to track the user on a website or across several websites for similar marketing purposes.
