Medici rezidenţi şi tineri specialişti din toată ţara au participat recent la primul curs cu specimene umane de la Catedra de Anatomie din Facultatea de Medicină a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, unde medici şi lectori recunoscuţi din România au predat ultimele tehnici chirurgicale folosite în ortopedie.

„Este o premieră pentru toate facultăţile de medicină din România. Este un curs organizat în comun cu Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Victor Babeş’ din Timişoara şi domnul profesor Radu Prejbeanu este coorganizator împreună cu noi doi (Radu Fleacă şi Mihai Roman – n.r.). La acest curs au venit lectori din multe centre – Timişoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti, Iaşi – şi asta arată interesul pentru acest curs şi din partea noastră ca profesori, dar şi participarea medicilor tineri care au venit aici să se antreneze”, a declarat pentru AGERPRES, decanul Facultăţii de Medicină din Sibiu, profesorul universitar Radu Fleacă, medic în Secţia Clinică de Ortopedie şi Traumatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu.

Potrivit acestuia, medicii tineri au învăţat practic, timp de trei zile, proceduri chirurgicale precum artroscopia, proteza de genunchi şi chirurgia piciorului şi a gleznei.

„Este un curs de abilităţi practice. De fapt, sunt trei cursuri. Prima zi este un curs de artroscopie, a doua zi este un curs pentru proteza primară de genunchi, iar a treia zi este un curs pentru chirurgia piciorului şi a gleznei. La fiecare (…) avem lectori specializaţi în aceste cursuri şi bucuria noastră este că am ajuns în ţara asta la un nivel în care putem să facem asemenea cursuri şi noi, care avem deja o experienţă, avem tehnica necesară”, a arătat decanul Radu Fleacă.

Ca să facă operaţii de succes, tinerii medici au nevoie să exerseze nu doar pe mulaje, dar şi pe specimene umane, după care pot dobândi abilităţile practice în timpul intervenţiilor chirurgicale.

„Ca să fii un bun chirurg ai nevoie prima dată de un bagaj de cunoştinţe teoretice pe care să le poţi folosi pentru a-ţi dezvolta nişte abilităţi practice. Dar după aceea trebuie să exersezi tehnici chirurgicale. (…) Această învăţare se poate face fie direct pe pacienţi, (…) fie sunt nişte etape intermediare în care există mulaje, există specimene pe care poţi exersa nişte tehnici în aşa fel încât atunci când ajungi şi tratezi pacienţi să poţi să faci asta cu responsabilitate şi cu grijă. Programul de training în rezidenţiat pe care îl facem noi cu tinerii noştri colegi include această practică de a opera cu un medic primar lângă tine, care te supraveghează, care are grijă să nu greşeşti şi care face ca lucrurile să decurgă în siguranţă pentru pacienţi. Dar atunci când tu eşti principal operator, responsabilitatea şi deciziile pe care trebuie să le iei deja devin altele şi sunt mult mai dificile”, a explicat decanul Radu Fleacă.

Pentru prima dată, Facultatea de Medicină din Sibiu a putut organiza acest curs folosind specimene umane importate din SUA, cu ajutorul unor companii cu autorizaţii speciale, care respectă legislaţia internaţională şi au acordul familiilor foştilor pacienţi.

„Cea mai bună formă de a învăţa nu este să operezi porci ca să poţi opera oameni, este să operezi oameni ca să poţi opera oameni. E foarte dificil să faci acest antrenament pe pacientul pe care îl ai pe masă şi pe care trebuie să îl îngrijeşti şi e mult mai uşor să te antrenezi aşa. De când s-au inventat facultăţile de medicină, anatomia umană se învăţa pe cadavre pentru că aşa e normal. Chiar dacă acum sunt tehnici mai noi, nu suplinesc asta întru totul. Ce am reuşit să facem cu ajutorul unor companii care ne-au ajutat, a fost să aducem o practică ce se întâmplă de ani de zile în toată lumea civilizată, şi ăsta e training-ul care se face, (…) se importă segmente în condiţii depline de siguranţă. Sunt aduse din Statele Unite. Sunt două firme care furnizează, în toată lumea civilizată, din Statele Unite şi cred că noi eram poate ultima ţară din Est Europei care nu avea aşa ceva. Există o legislaţie internaţională care reglementează utilizarea acestor corpuri în scop didactic şi medical, nu experimental, este doar în scop educaţional. (…) Sunt foşti pacienţi. (…) există acte de provenienţă şi acordul pentru fiecare pacient din partea familiei. Aceste segmente care sunt utilizate pentru noi în scop educaţional au fost donate universităţii în acest scop (…) după ce se vor folosi în acest scop educaţional, se vor distruge. De asemenea, conform legilor româneşti, există contracte pe care fiecare instituţie le are cu firme de deşeuri medicale”, a subliniat decanul Radu Fleacă.

El consideră că un medic bun de ortopedie şi traumatologie este cel care reuşeşte să ţină pasul cu inovaţiile din prezent.

„Trebuie să ai medici buni. Ortopedia şi traumatologia pe care o facem acum, ca tehnici chirurgicale, se îndepărtează tot mai mult de ceea ce am făcut noi când eram rezidenţi acum 20-30 de ani. Au apărut tehnici noi, au apărut materiale noi, au apărut dispozitive noi pe care le folosim şi toate aceste lucruri vin cu nişte costuri, din păcate, dar vin cu un beneficiu major pentru pacienţi. În primul rând, ca să putem să facem faţă, trebuie tot timpul să învăţăm, trebuie tot timpul să ne educăm”, a concluzionat medicul Radu Fleacă.

Profesorul universitar Mihai Roman de la Facultatea de Medicină din Sibiu, şef al Secţiei Cinice de Ortopedie şi Traumatologie a SCJU apreciază că acest curs are „o valoare deosebită prin exerciţiile practice.”

„Este esenţial să participi la cursuri, pentru că fiecare îţi oferă o altă perspectivă asupra specialităţii tale şi aceste diferite perspective te ajută să intri în profunzimea subiectului. Acest curs, în particular, are o valoare deosebită prin exerciţiile practice pe care le pun la dispoziţia cursanţilor. Tinerii rezidenţi, tinerii specialişti, care încă nu au efectuat ei intervenţiile pe care le fac aici, ci doar au asistat, acum au ocazia să le facă şi punând mâna, făcând acest exerciţiu pe mulaj, pe specimenele pe care le au la dispoziţie, îşi creează nişte abilităţi pe care după aceea le pot folosi când încep să facă intervenţiile chirurgicale pe cont propriu şi pe responsabilitatea lor”, a spus medicul Mihai Roman.

Atât pentru şeful Secţiei Clinice de Ortopedie şi Traumatologie, cât şi pentru decanul Facultăţii de Medicină, cursuri precum cel care a avut loc în premieră la Sibiu au fost de ajutor în carieră pentru a deveni printre cei mai buni chirurgi ortopezi.

„A contat enorm, atât pentru mine, cât şi pentru doctorul Fleacă, de când am intrat în rezidenţiat, ne-a fost clar că fără să participăm la cursuri, să vedem cum fac alţii, să participăm la stagii clinice în spitale diferite, deci fără chestia asta nu ne putem dezvolta personal, pentru că nu putem să rămânem într-un singur loc, să rămânem tributari unei singure viziuni, trebuie să ne dezvoltăm. Şi atunci, văzând ce fac alţii diferit, văzând ce fac alţii într-o manieră similară cu noi, am reuşit să înţelegem indicaţiile corecte, să înţelegem conceptul pe care trebuie să-l oferim pacientului şi, bineînţeles, să învăţăm cum să facem aceste intervenţii, pentru că reprezentăm o specialitate chirurgicală în care trebuie să ai nişte abilităţi tehnice pentru a analiza nişte proceduri. Deci, fără chestiile astea, eu cred că nu te poţi forma ca specialist desăvârşit”, a concluzionat medicul Mihai Roman.

Prezent la cursul de la Medicina din Sibiu, profesorul Radu Prejbeanu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara recomandă ca astfel de parctici să se deruleze în toate facultăţile de profil din ţară, astfel încât pacientul să nu fie „cobai” pentru tinerii ortopezi şi operaţiile să fie unele de succes pentru cât mai mulţi pacienţi.

„Eu cred că toate facultăţile de medicină din România trebuie să facă aşa ceva pentru că fiecare facultate de medicină are un departament de studii post-universitare. Pregătirea medicului nu se termină cu facultatea, nu se termină cu rezidenţiatul. În fiecare an există tehnici noi, apar implanturi noi, apar tot felul de ghiduri, diagnostice noi. Este un proces de educaţie medicală continuu. (…) Cursurile astea, pe lângă rolul didactic, de a învăţa post-universitar ceva ce n-ai învăţat în timpul facultăţii sau rezidenţiatului, au şi rolul de a te familiariza cu noile tehnici care apar, să nu le faci din start pe pacienţi, pacienţii să fie drumul de experienţă al tău, „cobaiul”, şi să poţi să faci aceste lucruri pe mulaje, pe specimene de animal sau acum pe specimene umane”, a evidenţiat profesorul Radu Prejbeanu, medic primar primar Ortopedie şi Traumatologie.

Facultatea de Medicină din Sibiu a reuşit în ultimii patru ani, să îşi crească numărul de studenţi, de la 1.500 la 2.000. Medicina sibiană a dezvoltat în ultimii ani, programe de studiu în limba engleză şi o nouă specializare, Balneofiziokinetoterapie şi Recuperare.

Sursa: AGERPRRES

Sursa foto: Mihai Roman