Apneea în somn este o afecțiune frecventă, dar adesea subdiagnosticată, care
are un impact major asupra calității vieții și asupra sănătății generale. Pentru a
înțelege mai bine cauzele, riscurile și opțiunile de tratament, vă oferim un
interviu cu doamna Dr. Maria – Elena Scridon, medic pneumolog în cadrul
Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, șef lucrări în cadrul Facultății de
Medicină, Universitatea Lucian Blaga Sibiu. Prin acest interviu, acordat în
cadrul „Săptămânii de conștientizare a sănătății pulmonare”, organizată în
perioada 22 – 26 septembrie, ne propunem să aducem în atenția publicului
importanța diagnosticării precoce și a tratamentului corect al apneei în somn,
pentru a reduce riscurile asociate și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Ce este apneea în somn și cât de frecventă este în România?

Sindromul de apnee în somn reprezintă o tulburare frecventă a somnului care se
manifestă prin oprirea respirației pentru cel puțin 10 secunde, în mod repetat. Nu
există date foarte precise care să exprime cu exactitate prevalența apneei de somn în
România, dar se estimează că între 4-6% din populație se confruntă cu această
afecțiune.

Care sunt principalele cauze și factori de risc pentru apariția apneei în somn?

Principala cauza a aparitiei apneei de somn de tip obstructiv este reprezentată de
obezitate, atât la populația adultă, cât și la copii. Vârsta înaintată, sexul masculin (1 din 10 pesoane de sex masculin cu vârsta de peste 40 de ani riscă sa aibă apnee de
somn, raportul de incidență bărbati:femei este 2 : 1 ), consumul de alcool, fumatul si
consumul de medicamentele de tip sedativ, precum și circumferința gâtului, de peste
44 cm în cazul bărbaților și de peste 37 cm în cazul femeilor reprezintă alte cauze și
factori de risc.

Cum poate o persoană să-și dea seama că ar putea suferi de apnee în somn?
Care sunt simptomele tipice observate de familie sau de partenerul de somn?

Pacientii cu apnee în somn de tip obstructiv pot să prezinte unul sau mai multe
dintre următoarele simptome:
 Sforăit puternic
 Episoade de oprire a respirației în timpul somnului (acestea sunt observate în
general de membri ai familiei)
 Trezirile bruște din cauza lipsei de aer
 Senzația de gură uscata, durere în gât, durere de cap dimineața la trezire
 Dificultatea de a adormi sau de a dormi pe parcursul nopții (insomnie)
 Somnolența excesivă pe timpul zilei
 Dificultățile de atenție și afectarea capacității de concentrare
 Apariția stărilor de iritare, a tulburărilor de memorie
 Instalarea sindroamelor depresive
 Micțiunile frecvente în cursul nopții.
Persoanele care locuiesc singure întâmpină adesea dificultăți în ceea ce priveste
suspicionarea bolii, neavând partener de somn care să-i alarmeze legat de existența
sforăitului sau a apneei.

Ce complicații de sănătate pot apărea dacă apneea în somn nu este tratată?

Ca si complicații ale apneei în somn netratate, vorbim despre complicatiile
cardiovasculare – hipertensiune arterială, aritmii cardiace, infarct miocardic, accident
vascular cerebral (AVC), moartea subită în somn. Există de asemenea complicatii de
ordin metabolic – aparitia diabetului zaharat de tip 2, oboseală cronica, stari de
nervozitate, iritabilitate, depresie, anxietate, insomnii de trezire. De menționat că acești
bolnavi prezintă un risc major de accidente rutiere sau de muncă, ca o consecință a
somnolenței diurne. Mai trebuie luate în calcul și complicatiile postchirurgicale, după
o intervenție chirurgicală majoră, aceștia fiind mai expuși din cauza problemelor
respiratorii din timpul operațiilor sau post-detubare

Cum se pune diagnosticul corect al acestei afecțiuni?

Diagnosticarea apneei de somn se face de către medicul specialist pneumolog cu
competență în somnologie, prin utilizarea poligrafiei respiratorii, recomandată în cazul
pacienților cu suspiciune înaltă de sindrom de apnee în somn.
Ce rol are polisomnografia și ce presupune această investigație?
Pentru această investigație se va utiliza un aparat special, numit poligraf, care are rolul de
a monitoriza fluxul nazal, mișcările toraco-abdominale, saturația de oxigen și poziția în
timpul somnului. Durata minimă de supraveghere cu dispozitivul poligraf este de 5 ore
într-o singură noapte. Pe baza acestor parametri se obține un traseu, ce este apoi validat si interpretat de către medicul specialist.

Există diferite tipuri de apnee în somn? Ce le diferențiază?

Apneea de somn se stadializează în funcție de severitate, respectiv în functie de numărul
de evenimente respiratorii( AHI ) pe ora de somn. AHI reprezintă un indice calculat pe
baza numărului de episoade de apnee, împărțit la numărul de ore de somn în care s-au
înregistrat respectivele episoade de apnee.

Care sunt metodele actuale de tratament, cum se decide care este cea mai potrivită pentru un pacient și ce schimbări în stilul de viață recomandați pacienților cu apnee în somn?

Din punctul de vedere al abordării terapeutice a pacientului cu apnee de somn, aceasta se
face diferit, în funcție de severitatea bolii, după cum urmează :
 Tratament apnee în somn ușoară (AHI 5 – 15/h), medicul poate recomanda
schimbări ale stilului de viață, eliminarea factorilor de risc asociați apneei:
scăderea în greutate, renunțarea la alcool, la tutun, somn în decubit lateral.
 Tratament apnee în somn – moderată sau severă (AHI peste 10) – Terapia cu
presiune pozitivă continuă CPAP (Continuos Positive Airway Pressure) vizează
reducerea numărului de pauze respiratorii care survin în timpul somnului si este
considerat ca fiind cel mai eficient tratament pentru apneea în somn de tip
obstructiv moderată și severă.
Pacientul diagnosticat cu apnee de somn trebuie să fie abordat multidisciplinar, pentru a
se identifica atât eventualele cauze posibil reversibile care au dus la apariția apneei, cât
si pentru identificarea bolilor asociate care ar putea fi agravate de existența apneei de
somn nediagnosticate și netratate.

Ce recomandări aveți pentru populație, pentru a preveni complicațiile determinate de apneea în somn?

Recomandarea mea, în calitate de medic pneumolog, este ca persoanele care se cunosc cu
evenimente nocturne – cu sforăit, cu somnolență în timpul zilei și mai ales care se
confruntă în plus și cu obezitate, să se prezinte pentru o evaluare polisomnografică,
deoarece poate să îi fie salvatoare de viață.