Azi, 27.05.2025 a avut loc ședința lunară a Colegiului Prefectural, prezidată de domnul prefect, Mircea Dorin Crețu alături de domnii subprefecți, Benedek Zacharie și Florian Giubega și de domnul secretar general, Marius Oltean.

Ședința a debutat cu păstrarea unui moment de reculegere în memoria domnului Alexandru Stănilă, fost inspector șef al ITM Sibiu și membru al Colegiului Prefectural.

I.Prima temă de ordinea de zi a ședinței a fost ”Cercetarea arheologică sibiană din ultimii ani reflectată în date statistice. Patrimoniul arheologic sibian încotro?” susținută de către domnul Daniel Vasile Sana, consilier superior în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Sibiu.

Cu toate că Sibiul s-a aflat în toți acești ani în top 10 la numărul de cercetări arheologice, distanța față de primele trei poziții a fost și rămâne una foarte mare, lăsând mult loc de îmbunătățire;

Rezultatele acestor cercetări s-au materializat în identificarea și salvarea de la distrugere a unor situri arheologice inedite, unele descoperite în locuri unde nimeni ne se aștepta (vezi locuire preistorică de la fosta Balanța, cimitirul medieval de la fosta „Cazangerie”, cimitirul și locuirile multiple de la Șura Mare –str. Atelierului, locuirea de la Cisnădie –Rehau, așezarea multistratificată și necropola de epoca migrațiilor de la Șura Mică –Fosta fermă de porci, groapa comună medievală de la Mediaș -str. Gheții, ș.a.).

În urma analizelor se poate spune că perioada mai puțin propice pentru cercetarea arheologică sibiană dintre 2015-2017, cu un număr foarte mic al cercetărilor arheologice, a fost urmată între 2018-2022 de un interval de creștere, afectat desigur pentru o scurtă perioadă de pandemie;

Din păcate, începând cu anul trecut, ne aflăm din nou pe o pantă descendentă, motiv pentru care am dorit să tragem acest semnal de alarmă și să arătăm că răspunsul la întrebarea din partea introductivă nu este unul îmbucurător.

Cauzele acestui trend descendent necesită o analiză mai profundă, într-un cadru mai restrâns, care să pună la o masă toți actorii care contribuie într-un fel sau altul la aceste rezultate (arheologi, reprezentanți ai DJC Sibiu, ai CZMI nr. 9 dar și ai muzeelor și ai universității locale).

Coincidență sau nu, constatăm că revine în dezbaterea publică subiectul prin care instituția noastră este acuzată că cere prea multă arheologie, discurs care-și găsește din nou adepți chiar printre colegii de breaslă.

În cadrul ședinței domnul director, Ilie Dan Nanu a prezentat principalele motive pentru care relocarea sediului Direcției Județene pentru Cultură Sibiu ar îngreuna foarte mult activitatea și modul de organizare al acesteia. În sprijinul acestuia domnul prefect, Mircea Dorin Crețu l-a asigurat că toate solicitările făcute către Instituția Prefectului-Județul Sibiu vor fi înaintate către Ministerul Culturii.

Totodată, pe această linie doamna Codruța Cosma, șef serviciu în cadrul Instituției Prefectului-județul Sibiu a dat citire unui Proiect de hotărâre privind adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, hotărârea fiind aprobată în unanimitate de voturi.

Conform acesteia se dispun unele măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu, pe parcursul anului 2025, după cum urmează:

1.      Actualizarea și îmbunătățirea procedurilor operaționale ale posturilor/compartimentelor aflate în relația directă cu beneficiarii;

2.      Monitorizarea respectării termenelor legale de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari prin: urgentarea procesului de preluare și distribuire a documentațiilor și prin elaborarea unei fișe interne a documentației în care se vor trece obligatoriu datele până la care se pot solicita completări și data limită de avizare a documentațiilor complete și conforme;

3.      Transparența procesului de analiză și răspuns/ avizare a documentațiilor depuse de beneficiari prin punerea la dispoziția acestora a informațiilor cu privire la stadiul și etapele parcurse;

4.      Instruirea continuă a funcționarilor publici în scopul dobândirii de noi competențe sau de consolidare a celor deja dobândite ( în funcție de resursele financiare alocate în acest scop);

5.      Echilibrarea atribuțiilor angajaților în funcție de volumul și complexitatea lucrărilor care le sunt alocate;

6.      Îmbunătățirea comunicării cu beneficiarii prin: actualizarea permanentă a informațiilor de interes public pe site-ul instituției; inițierea unui dialog permanent în cazul unor proiecte complexe; elaborarea unor materiale informative, pe specialități, cu rol de ghidare a beneficiarilor în înțelegerea proceselor de avizare ale instituției;

7.      Colaborarea permanentă cu autoritățile administrației publice centrale și locale în vederea protejării patrimoniului cultural național, mobil și imobil;

8.      Digitalizarea parțială a activității instituției, în scopul creșterii accesibilității serviciilor oferite – program pilot;   

II. Facilități și servicii acordate angajatorilor în contextul digitalizării, temă prezentată de către domnul Cosmin Adrian Roșu, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu.

Pentru a simplifica, finanța și eficientiza inserția pe piața muncii, Agenția Națională a Forței de Muncă a implementat 2 platforme in contextul digitalizării:

• Platforma PULS  prin care se reglementează următoarele aspecte:

1.  Interacțiune digitală completă

2.  Crearea și gestionarea profilului companiei

3.  Publicarea locurilor de muncă pe bază de competențe

4.  Căutare și selecție eficientă a candidaților

5.  Gestionarea stimulentelor financiare

6.  Consiliere profesională online

     7.Programare online pentru servicii ANOFM

• Platforma ReCONECT

Lansată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) în decembrie 2023, reprezintă un pas semnificativ în digitalizarea și corelarea sistemului educațional cu piața muncii din România. Finanțată din Fondul Social European cu aproximativ 4 milioane de euro, platforma are scopul de a anticipa nevoile de competențe, de a monitoriza inserția absolvenților și de a evalua eficiența politicilor publice în domeniul educației și ocupării forței de muncă.

Această platformă oferă următoarele facilități acordate angajatorilor:

• Încadrarea in muncă, pe durată nedeterminată, a absolvenților unor instituții de învățământ (art.80 din Legea nr.76/2002)
• Încadrarea in muncă a șomerilor de peste 45 de ani (art. 85 alin.1 din Legea76/2002 )
• Încadrarea in muncă a șomerilor care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale( art 85 alin 1 Legea nr. 76/2002)
• Încadrarea in muncă a șomerilor de lungă durată( art 85 alin 1 Legea 76/2002)
• Încadrarea in muncă a tinerilor NEET sau a persoanelor victime ale violentei domestice ( art 85 alin 1 Legea nr. 76/2002)
• Încadrarea in muncă a persoanelor cu handicap
• Încadrarea in muncă a șomerilor  care in termen de 5 ani îndeplinesc condițiile de pensie limita de varsta sau pensie  anticipata (art 85 Legea 76/2002)
• Încadrarea in muncă  a tinerilor cu risc de marginalizare sociala art 93^1-93^7 legea 76/2002)
• Legea 72/2007 privind stimularea încadrării in muncă a elevilor si studenților

Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului de practica pentru absolvenții de învățământ superior

• Legea nr.279/2005 privind  ucenicia la locul de muncă

De asemenea, doamna Codruța Cosma, șef serviciu în cadrul Instituției Prefectului-județul Sibiu a dat citire unui Proiect de hotărâre privind adoptarea unor măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, aceasta fiind aprobată în unanimitate de voturi.

Astfel au fost dispuse următoarele măsuri pentru îmbunătățirea activității desfășurate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu, pe parcursul anului 2025:

1.      Ocuparea posturilor vacante la nivelul instituției AJOMF Sibiu;

2.      Platformă online integrată prin dezvoltarea și implementarea unei platforme digitale mai interactive, care să permită accesul integral interinstituțional, pentru a facilita accesul și a eficientiza activitatea;

3.      Crearea unei aplicații mobile pentru a oferi cetățenilor acces constant la informații și servicii, inclusiv notificări privind locuri de muncă și oportunități de formare;

4.      Parteneriate între AJOFM Sibiu și primării din județul Sibiu pentru a identifica nevoile de formare profesională și a implementa programe specifice pentru grupuri defavorizate cât și finanțarea necesară în acest domeniu;

5.      Programe de reconversie profesională prin colaborarea cu instituții educaționale și angajatori locali pentru a organiza cursuri relevante pentru cerințele pieței;

6.      Susținerea financiară și deblocarea fondurilor destinate subvențiilor pentru oferirea de stimulente financiare angajatorilor care angajează persoane din grupurile vulnerabile ( tineri NEET, persoane cu dizabilități, șomeri de lungă durată).

III.Monitoringul integrat și calitatea resurselor de apă din județul Sibiu – bazinul hidrografic Olt, temă prezentată de către domnul inginer Mircea Sandu Bîrș, director – Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu.

Apa a fost și rămâne un element central în viața societății umane. Așezările și civilizațiile s-au dezvoltat în jurul resurselor de apă, iar dispariția sau degradarea acestora a dus adesea la declinul comunităților. Apa este o resursă reînnoibilă, dar indispensabilă, având atât rol de mijloc, cât și de obiect de muncă.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu administrează apele din domeniul public al statului aflate pe teritoriul județului Sibiu, în bazinul hidrografic Olt. Acesta gestionează bunurile din domeniul public, inclusiv lacurile de interes național, digurile de apărare împotriva inundațiilor, lucrările de regularizare a râurilor, infrastructura stațiilor hidrologice și hidrogeologice, precum și patrimoniul propriu, ce cuprinde aducțiunile de apă și baza de mecanizare.

În județul Sibiu, rețeaua hidrografică se întinde pe aproximativ 2300 km de cursuri de apă cadastrate, dintre care 1500 km aparțin bazinului hidrografic Olt și sunt administrate de SGA Sibiu.

Structura Sistemului de Gospodărire a Apelor Sibiu

● Staţia hidrologică  – 18 Staţii hidrometrice

                     – 46 Foraje hidrogeologice

                     – 21 Staţii pluviometrice

● Biroul Exploatare Lucrări

⁻       Formaţia de lucru Gura Râului

⁻       Formaţia de lucru Avrig – Sibiu

⁻       Formaţia de lucru Alţâna Agnita

⁻       Formaţia reparaţii, întreţinere utilaje și mijloace de transport

●  Biroul Gestiunea resurselor de apă

●  Inspecţia Teritorială a Apelor

●  Biroul apărare Împotriva Inundaţiilor şi Dispecerat

●  Laborator de calitatea apelor

     ●  Birou resurse umane, relaţii cu publicul      

     ●  Birou financiar contabilitate

     ●  Birou Juridic și contencios

În scopul îndeplinirii obligațiilor de mediu, precum și respectării legislației europene și românești în vigoare, au fost propuse o serie de investiții pentru sectorul  de apă si apă uzată, care  au ca scop îmbunătățirea indicatorilor de performanță a nivelului si a eficienței serviciilor de apă- canal, astfel se urmărește:

• creșterea gradului de acoperire al retelelor de alimentare cu apa/canalizare, prin extinderea rețelelor de distributie si cresterea procentului de conectare al populatiei;
• executia/reabilitarea statiilor de pompare
• extinderea surselor subterane existente;
• extinderea si reabilitarea aducțiunilor;
• executia statiilor de tratare si de dezinfectare a apei,
• statii de epurare noi;
• extinderea si reabilitarea colectoare de canalizare/conducte de refulare;
• executia/reabilitarea statiilor de pompare, inclusiv controlul automatizat SCADA;
• extinderea si reabilitarea retelelor de distributie, inclusiv controlul automatizat SCADA.