Proiectul de reabilitare Biserica Săsească din Alma Vii – România este marele câştigător al anului 2024 al Premiilor Europene pentru Patrimoniu, fiind recompensat atât cu un Grand Prix, cât şi cu Premiul Publicului, decernate, luni seară, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Ateneul Român.

Această iniţiativă impresionantă a obţinut cel mai mare număr de voturi, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10.000 de cetăţeni din întreaga Europă.

Biserica Săsească din Alma Vii reprezintă un reper cultural care simbolizează secole de istorie şi măiestrie în satul pitoresc Alma Vii din Transilvania. Restaurarea cuprinzătoare nu doar că a păstrat integritatea arhitecturală şi istorică a bisericii, dar a şi consolidat comunitatea locală şi a promovat dezvoltarea turismului sustenabil. Proiectul, susţinut de Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturii şi Granturi EEA, a fost coordonat de Fundaţia Mihai Eminescu.

Pe locurile următoare în preferinţele publicului s-au situat Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaţilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia şi Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, s-a declarat „foarte mândră că, an după an, România este reprezentată în această selecţie prestigioasă de proiecte excelente Europa Nostra”.

„Anul acesta avem proiecte de reabilitare a Bisericii Săseşti din Alma Vii din Sibiu şi a Bisericii Sfântul Mihail din Cluj Napoca. Acestea fac parte din cei 26 de câştigători ai anului 2024 şi aş vrea să le mulţumesc tuturor echipelor care au obţinut aceste rezultate extraordinare în Europa. (…) În calitatea mea de ministru al Culturii vă asigur că România va continua să sprijine astfel de eforturi, să investească în restaurare, în educaţie, în cultură, în proiecte de promovare a acestora şi va lucra îndeaproape cu partenerii noştri europeni pentru a crea politici culturale care sprijină patrimoniul nostru comun”, a spus Raluca Turcan.

Primarul general Nicuşor Dan a subliniat că, deşi Bucureştiul a pierdut o parte din acest patrimoniu în perioada comunistă şi chiar mai mult în era postcomunistă, „încă mai avem bogăţii în acest oraş pentru care să ne luptăm”.

„Şi, ca primar al Bucureştiului, aş menţiona trei lucruri importante. Primul, acela de a investi în restaurarea clădirilor publice importante. Al doilea, după cum ştiţi, Bucureştiul este un oraş care are multe clădiri cu risc seismic, astfel încât, cu banii Ministerului Dezvoltării, aş vrea să ne ocupăm sistematic de această problemă. Şi s-au făcut progrese. Cred că cel mai important lucru este să ajungem să schimbăm direcţia pieţei, deoarece înainte am avut mult prea multe exemple de investiţii prin demolarea şi construirea unor alte clădiri. (…) Însă, acum, ar trebui să investim şi în clădirile istorice şi să le redăm pieţei”, a spus edilul.

Un mesaj din partea preşedintelui României, Klaus Iohannis, a transmis consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

”Premiile pe care Europa Nostra le-a acordat restaurărilor exemplare din ţara noastră, precum şi iniţiativelor civice din care multe dintre acestea s-au născut, sunt un îndemn pentru autorităţi să nu ezite în a plasa tezaurul nostru cultural pe un loc central în viziunile de dezvoltare şi să se angajeze şi mai susţinut în promovarea acestuia ca pe un atu de neegalat al competitivităţii. Îi felicit pe laureaţi şi pe organizatori şi le doresc tuturor participanţilor să aibă parte de un moment de mare vizibilitate şi consistenţă în favoarea patrimoniului cultural al Europei”, a transmis preşedintele Iohannis.

Comisarul European pentru Inovaţie, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret, Iliana Ivanova, şi-a exprimat satisfacţia pentru sărbătorirea „angajamentului comun pentru prezervarea patrimoniului cultural european”.

„Ştiu că mulţi dintre premianţii acestei seri au avut criteriul incluziunii în miezul proiectelor lor şi posibilitatea de a îi angaja în aceste proiecte pe tinerii din toate ţările, astfel încât astă seară sărbătorim foarte multe domenii, de la restaurare la cercetare, dar şi angajamentul comun pentru prezervarea patrimoniului cultural european. (…) Vă felicit, dragi premianţi, pentru aceste premii şi pentru recunoaşterea binemeritată şi vă mulţumesc pentru felul în care protejaţi patrimoniul cultural, prin conservare, educaţie, prin programele de pregătire care cresc valoarea societăţii europene, a economiei şi a mediului”, a afirmat Iliana Ivanova.

Preşedintele executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, şi-a exprimat satisfacţia pentru organizarea acestui Summit al Patrimoniului în ţara noastră „pentru că aceasta este o mărturie a angajamentului cetăţenilor şi instituţiilor din România pentru păstrarea patrimoniului tangibil şi intangibil”, fapt care reiese din „numărul mare de premii europene care s-au acordat proiectelor din România în anii trecuţi”.

Hermann Parzinger a arătat că nu putem uita faptul că summitul are loc „în vremuri de nelinişte şi de restrişte în alte părţi ale lumii”, în care „un război agresiv şi necruţător are loc la mai puţin de 500 de kilometri de noi” şi a subliniat că, „în această lume în continuă schimbare, o lume din ce mai polarizată, Europa trebuie să îşi continue rolul (…) bazat pe valori care se află în miezul proiectului european: democraţia, drepturile omului, solidaritatea şi, bineînţeles, statul de drept”.

„Aceste valori, împărtăşite, pot să apere acest patrimoniu în pericol şi să arate importanţa moştenirii europene în lume”, a accentuat preşedintele executiv al Europa Nostra.

Evenimentul de la Ateneu a inclus momente muzicale în interpretarea ansamblului simfonic românesc Violoncellissimo, condus de prof. Marin Cazacu, director general al Filarmonicii „George Enescu”.

Ceremonia Premiilor a fost cel mai mare eveniment din cadrul Summit-ului European al Patrimoniului Cultural 2024, care se desfăşoară la Bucureşti între 6 şi 8 octombrie. Summit-ul este organizat de Europa Nostra şi co-finanţat de Programul Europa Creativă din cadrul Uniunii Europene, având loc sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Apelul de înscrieri pentru ediţia din 2025 a Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra este deschis. Aplicaţiile pot fi depuse online via www.europeanheritageawards.eu până la 20 noiembrie 2024.


****

Proiecte de conservare şi reutilizare adaptivă, cercetare, educaţie şi formare, ori de implicare a cetăţenilor realizate în Austria, Belgia, Germania, Spania, Franţa, Georgia, Croaţia, Grecia şi România s-au numărat printre laureaţii Premiilor Europene pentru Patrimoniu, acordate de Comisia Europeană (European Heritage Awards Ceremony 2024).

În cadrul festivităţii, al cărei amfitrion a fost secretarul general al Europa Nostra, Sneska Quaedvlieg-Mihailovic, au fost premiaţi cei cinci laureaţi ai Grand Prix-ului 2024:

* Reabilitarea de către cetăţeni a Turnului Tsiskarauli, Akhieli, Georgia – câştigător Grand Prix al categoriei Implicarea şi Conştientizarea Cetăţenilor;
* Schema de finanţare a clădirilor agricole tradiţionale, Irlanda – câştigător Grand Prix al categoriei Educaţie, Formare şi Competenţe;
* Biserica Săsească din Alma Vii, România – câştigător Grand Prix al categoriei Conservare şi Reutilizare Adaptivă;
* Societatea Prietenilor Antichităţilor din Dubrovnik, Croaţia – câştigător Grand Prix al categoriei Campioni ai Patrimoniului;
* Mina istorică Ignacy, Rybnik, Polonia – câştigător Grand Prix al categoriei Conservare şi Reutilizare Adaptivă.

Cei cinci laureaţi ai Grand Prix-ului 2024 au fost selectaţi dintre laureaţii Premiilor Europene pentru Patrimoniu.

Aceştia sunt:

* Conservare & Reutilizare Adaptivă; Clădirea Royale Belge, Bruxelles, Belgia; Conacul Schulenburg, Gera, Germania; Mina istorică Ignacy, Rybnik, Polonia; Biserica Săsească din Alma Vii, România, Biserica Sf. Mihail, Cluj-Napoca, România; Snow Wells, Sierra Espuna, Spania;

* Cercetare: NewsEye: Un investigator digital pentru ziare istorice, Austria/Finlanda/Franţa/Germania;

* Educaţie, Formare & Aptitudini: Centrul Cultural Teryan – Sprijinirea refugiaţilor armeni din Nagorno-Karabah, Erevan, Armenia; Boulouki – Atelier itinerant despre construcţii tradiţionale, Grecia; Schema de finanţare a clădirilor agricole tradiţionale, Irlanda; Model de revitalizare a meşteşugurilor Serfenta, Cieszyn, Polonia; Şcoala de tâmplărie albă, Narros del Castillo, Spania;

* Implicarea şi creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor: The Square Kilometr, Gent, Belgia; Tăcerea care a dărâmat monumentul, Kamenska, Croaţia; Conservarea sălilor comunitare pentru activităţile societăţii civile locale, Finlanda; Castelele fortificate ale Asociaţiei Alsace, Franţa; Reabilitarea de către cetăţeni a Turnului Tsiskarauli, Akhieli, Georgia; Festivalul Internaţional de Teatru Clasic pentru Tineret, Siracuza, Italia; Fundaţia pentru conservarea patrimoniului istoric Ockenburgh, Haga, Olanda;

* Campionii Patrimoniului: Societatea Prietenilor Antichităţilor din Dubrovnik, Croaţia; Else „Sprossa” Ronnevig, Lillesand, Norvegia; dr. Piotr Gerber, Wroclaw, Polonia.

* Premiile Europa Nostra 2024 au revenit pentru proiecte remarcabile din Marea Britanie, patru dintre câştigătorii din acest provenind din Regatul Unit, ţara cu cel mai mare număr de Premii în 2024. Întrucât Marea Britanie nu este semnatar al programului Europa Creativă al Uniunii Europene, aceşti câştigători au primi Premiile Europa Nostra.

Cei patru câştigători ai Premiilor Europa Nostra 2024 din Regatul Unit sunt:Tapiseriile Gideon, Hardwick Hall; Fabrica de malţ din Shrewsbury, Shrewsbury; Westminster Hall, Londra (toate cele trei proiecte reprezentând categoria Conservare & Reutilizare Adaptivă şi Marcus Binney CBE, OBE Hon FRIBA FSA (categoria Campioni Patrimoniului).

Câştigătorii au fost selectaţi de Juriul Premiilor, compus din 12 experţi în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării cererilor de către Comitetul de Selecţie. În total, 206 candidaturi eligibile au fost depuse pentru premiile din acest an, de către organizaţii şi persoane fizice din 38 de ţări europene.

****
Premiile Europene pentru Patrimoniu / Premiile Europa Nostra au fost lansate de Comisia Europeană în 2002 şi de atunci sunt gestionate de Europa Nostra. Timp de 22 de ani, premiile au fost un instrument cheie pentru recunoaşterea şi promovarea multiplelor valori ale patrimoniului pentru societatea, economia şi mediul din Europa.

* Fondată în 1963, Europa Nostra este o federaţie pan-europeană de ONG-uri din domeniul patrimoniului, susţinută de o reţea largă de organisme publice, companii private şi persoane fizice, acoperind peste 40 de ţări. Federaţia militează pentru salvarea monumentelor, siturilor şi peisajelor europene aflate în pericol de dispariţie, în special prin intermediul Programului 7 Most Endangered. Reţeaua celebrează şi diseminează excelenţa prin intermediul Premiilor Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Este cea mai mare reţea de patrimoniu din Europa, menţinând relaţii strânse cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO şi alte organisme internaţionale.

* Europa Creativă este programul UE care sprijină sectoarele culturale şi creative, permiţându-le să îşi sporească contribuţia la societatea, economia şi mediul de viaţă din Europa. Cu un buget de 2,4 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, sprijină organizaţii din domeniile patrimoniului, artelor spectacolului, artelor plastice, artelor interdisciplinare, editurilor, filmului, televiziunii, muzicii şi jocurilor video, precum şi zeci de mii de artişti, profesionişti din domeniul cultural şi audiovizual