În cadrul Sistemului de supraveghere de rutină a infecţiilor respiratorii acute şi a gripei, la nivelul judeţului Sibiu, în săptămâna precedentă (30.12.2019 – 05.01.2020) a scăzut numărul de IACRSiraportate(870), cu circa 8% faţă de cazurile din săptămâna anterioară de raportare (949), scădere așteptată în perioada sărbătorilor, fiind cu 18.99% mai mic față de săptămâna omoloagă din sezonul 2018-2019 (1074) și mai mic cu 39.20% față de media celor 3 săptămâni anterioare (1431).
Analiza stratificată pe grupe de vârstă arată că cele mai multe cazuri (circa 34%) s-au înregistrat la grupa de vârstă 15-49 ani.
Numărul pneumoniilor din această săptămână de supraveghere este de 256 cazuri. Cele mai multe cazuri (69) au survenit la grupa de vârstă 15-49 ani.
Ponderea internărilor cu pneumonii din totalul cazurilor a fost în săptămâna 01 de circa 23%, predominând internările la grupa de vârstă 0-1 an.
Ponderea scăzută a internărilor datorate IACRS indică faptul că majoritatea formelor de boală au fost uşoare, însă 37.5% dintre cazurile cu suspiciune de gripă au necesitat internare.
Cazurile de „gripă”raportate au fost în număr de 16, față de 11 în săptămâna anterioară, incidenţa fiind de 3.43%000i. Nu s-au recoltat probe pentru cornfirmarea gripei. Astfel, actuala săptămână este caracterizată ca lipsă activitate gripală.
Situaţia vaccinării antigripale (care a debutat în data de 21 octombrie 2019) este prezentată în tabelul 2. Reamintim că judeţului Sibiu i-au fost alocate 26.800 de doze de vaccin antigripal, în patru tranșe (prima = 900 doze, a doua = 8.930 doze, a treia = 8.930 doze, a patra = 8.040), reprezentând circa 70% din totalul persoanelor catagrafiate în judeţul nostru (37.755). -transmite Krisztina Gaal, Compartimentul Relaţii cu Publicul
RECOMANDĂRI PENTRU PERIOADELE DE GER
În zilele cu temperaturi scăzute, Direcția de Sănătate Publică a județului Sibiu adresează populaţiei îndemnul de a aplica recomandările autorităţilor şi cadrelor medicale, pentru evitarea îmbolnăvirilor şi altor situaţii extreme privind starea de sănătate, astfel:
1. Evitarea deplasării în spaţii deschise şi a expunerii la frig, mai ales pentru anumite categorii de persoane: vârstnici, bolnavi cronici (cu afecţiuni cardiace, respiratorii, reumatismale, renale, bolnavii dializaţi), copiii foarte mici sau cei care au diverse afecţiuni, gravidele cu risc sau cele în ultimul trimestru de sarcină, persoane cu dizabilităţi psiho-neuro-motorii.
2. În cazul în care deplasarea este absolut necesară se impune folosirea de îmbrăcăminte călduroasă, din bumbac sau lână, în mai multe straturi, iar la nevoie haine impermeabile, care să asigure protecţia împotriva vântului. Încălţămintea să fie confecţionată din materiale adecvate (piele), călduroasă, eventual îmblănită, să nu fie strâmtă sau udă.
3. Protejarea extremităţilor şi a feţei (mâini, picioare, urechi, nas, obraji) este esenţială în prevenirea apariţiei degerăturilor. Se vor folosi căciuli, fulare, şosete de lână, mănuşi îmblănite (de preferat, cu un deget).
4. Evitarea sau reducerea cât mai mult a fumatului şi a consumului de băuturi alcoolice.
De asemenea:
5. Acordaţi atenţie specială categoriilor de persoane cele mai expuse la apariţia degerăturilor:copii şi vârstnici, oameni fără adăpost, persoane care locuiesc singure, bolnavii cu tulburări circulatorii, ateroscleroză sau diabet, cei care consumă alcool, tutun sau alte droguri, precum şi persoanele care lucrează în aer liber (construcţii, salubritate).
6. Nu lăsaţi copii prea mult timp afară, la joacă, în zăpadă, la săniuş sau să aştepte în interiorul autovehiculelor parcate.
7. Renunţaţi la deplasările pe distanţe lungi, în vehicule fără posibilităţi de climatizare şi neechipate adecvat sezonului.
8. Încălziţi corespunzător locuinţele, supravegheaţi sursele de încălzire şi evitaţi instalaţiile improvizate, care pot duce la intoxicaţii cu monoxid de carbon sau izbucnirea unor incendii.
9. Primul ajutor în caz de degerături constă în introducerea victimei într-un mediu încălzit şi înfăşurarea zonelor degerate în haine groase sau pături. În anumite cazuri se poate introduce extremitatea degerată în apă călduţă, a cărei temperatură să nu depăşească 34 – 37 grade Celsius. Dacă victima este conştientă şi nu varsă i se pot oferi lichide calde (NU fierbinţi!) şi va fi transportată cât mai repede la spital.
Ce NU este recomandat în caz de degerături:
- masajul / frecarea zonelor degerate;
- expunerea zonei degerate la temperaturi crescute: căldură uscată (calorifere, sobe), apă fierbinte;
- administrarea de băuturi alcoolice.
10. În cazul apariţiei primelor semne de decompensare a afecţiunilor cronice amintite, de răceală şi/sau degerături, evitaţi automedicaţia şi adresaţi-vă de urgenţă celei mai apropiate unităţi medicale sau apelaţi numarul 112. Atenționăm, de asemenea, părinții nou-născuților și sugarilor să se prezinte la medic de la primele semne de boală sugestive pentru gripă.
