Directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), profesorul Silviu Nate, a afirmat joi, pentru AGERPRES, că războiul purtat de Vladimir Putin la scară largă în Ucraina reprezintă un atac declarat tuturor sistemelor de organizare democratică, ”care ar putea incomoda comportamentul său discreţionar”.
„24 februarie 2022 va rămâne în istorie ca ziua în care Putin a declarat, în mod oficial, război Ucrainei. Dacă încă din 2014, după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Putin a negat implicarea Rusiei pentru construcţia unei posturi militare mai largi, astăzi, el validează adevăratele intenţii ale Moscovei care s-au sprijinit pe duplicitate şi, oarecum, pe naivitatea Occidentului în relaţia cu Rusia. Cu toate acestea, SUA şi aliaţii au demonstrat că sunt capabili de unitate şi de a produce intelligence valoros prin numeroasele alerte de război transmise care s-au adeverit, în timp ce toate mesajele de ‘liniştire’ invocate de Kremlin cu privire la comasările şi exerciţiile militare s-au dovedit a fi profund mincinoase, ca apoi să fie înlocuite cu pretextul fabricat al ‘de-nazificării’, o aberaţie a preşedintelui Putin, care arată în realitate teama lui Putin faţă de posibilitatea ca în jurul Rusiei să înflorească democraţii. Vrem, nu vrem, discursul lui Putin, versiunile sale personale asupra istoriei şi invocarea Uniunii Sovietice ne arată că am revenit şi la o confruntare ideologică cu Rusia sau mai precis cu cei care conduc Rusia”, a precizat Silviu Nate.
Potrivit acestuia, „suntem deja într-un tip de război cognitiv, unde mintea umană a devenit câmpul de luptă”.
„Aşadar, războiul purtat de Putin la scară largă în Ucraina reprezintă un atac declarat tuturor sistemelor de organizare democratică, care ar putea incomoda comportamentul său discreţionar. Nu ne aflăm doar într-o criză, suntem deja într-un nou tip de război cognitiv, unde mintea umană a devenit câmpul de luptă, un război predominant neconvenţional care nu a reuşit să dezmembreze Ucraina şi, de aici, domnul Putin a considerat că forţa pumnului îl va aduce mai repede şi mult mai aproape de rezultatul dorit. Este dureros că vedem că poporul ucrainean se află într-o situaţie atât de dificilă, însă nu se poate discuta de o lipsă de angajament occidental, dar lucrurile abia au început să se manifeste şi trebuie analizată cu atenţie întreaga evoluţie a acestui conflict în etape”, a arătat profesorul Silviu Nate.
Directorul Centrului de Studii Globale de la ULBS mai spune că „Rusia mizează acum pe un joc de lungă durată care nu se va opri curând”.
„A existat, pentru mult timp, un deficit de gândire strategică cu privire la cum Occidentul ar trebui să abordeze pe termen lung această nouă asertivitate a Rusiei în Europa şi viitorul securităţii europene. Aşadar, criza generată nu este doar despre Ucraina, ci despre acest spaţiu existent dintre Rusia şi NATO, dar şi despre locul Rusiei ca putere în raport cu Europa – această realitate ne indică faptul că Rusia mizează acum pe un joc de lungă durată care nu se va opri curând. Nu ştim cât de mult va rezista Ucraina acestui război şi cât de departe este dispus să meargă Putin. Conform scenariilor şi prognozelor pe care le facem noi la Centrul de Studii Globale, obiectivul lui Putin este de a menţine pe orbita Moscovei, cu orice preţ, Ucraina şi Belarus. Pentru că nu a reuşit o schimbare de regim la Kiev, acum apelează la forţă. Nu cred că este în avantajul lui Putin să asigure o prezenţă militară masivă şi de lungă durată în Ucraina, care ar fi costisitoare şi s-ar confrunta cu reacţii permanente din partea poporului ucrainean, dar, pentru că alte tactici nu au dat roade, acum vedem o acţiune militară la scară largă”, a subliniat acesta.
În opinia sa, preşedintele rus, Vladimir Putin, intenţionează să compromită securitatea Europei.
„Putin deja a găsit o cale de a anexa Crimeea, Doneţk şi Lugansk, iar în Belarus a crescut foarte mult prezenţa militară rusă, fiind de anticipat ca un referendum constituţional în Belarus să fie organizat pentru încetarea neutralităţii sale şi ieşirea din statutul de zonă non-nucleară. După ce Vladimir Putin îşi va poziţiona armamentul mult dorit în Belarus şi în proximitatea noastră, va considera, cel mai probabil, că a venit momentul pentru o întâlnire cu preşedintele Biden. Astfel, ameninţarea va fi mai credibilă pentru statele din Marea Neagră şi Marea Baltică, iar Putin caută să dezvolte o astfel de pârghie pentru a condiţiona Vestul şi a compromite securitatea Europei”, consideră Silviu Nate.
Întrebat cum va afecta războiul din Ucraina România, Silviu Nate a răspuns: „Aici, din nou, ne putem raporta doar la scenarii, însă, cu certitudine, ştim că instabilitatea regională va creşte, iar Rusia ar putea avea ca obiectiv controlul exclusiv al nordului Mării Negre. România este pusă la adăpost în cadrul NATO, deoarece o confruntare Rusia-NATO ar presupune invocarea articolului 5 al Alianţei, aşadar nici Putin nu câştigă nimic dintr-un război total cu implicaţii complexe pe toată emisfera nordică a globului. Valurile de sancţiuni care au fost anunţate ieri şi cele care vor urma se vor resimţi acut şi în cadrul economiei noastre. Blocarea unor fluxuri financiare şi afectarea interdependenţelor economice complexe vor genera, cel mai probabil, o depreciere a monedei euro în perioada următoare. Cu toate acestea, mijloacele coercitive pe care Occidentul le poate utiliza împotriva Rusiei sunt necesare, pentru că fără aceste mecanisme de putere-soft, cu altele combinate, Putin va înţelege că se poate duce oricând şi oriunde în lumea aceasta să anexeze ilegal teritorii”.
Profesorul sibian consideră că „este momentul pentru o strategie la Marea Neagră, asumată de NATO şi UE, cu angajament ferm din partea Turciei”.
„Aliaţii de pe linia frontului de est a NATO au invocat articolul 4 al tratatului şi deja se iau măsuri ferme pentru consolidarea flancului estic, sporirea capabilităţilor militare, etc. Uniunea Europeană va veni cu un al doilea pachet de sancţiuni severe pentru Rusia şi probabil cu excluderea din sistemul SWIFT, ceea ce va duce într-o primă fază la prăbuşirea rublei şi blocarea unor tranzacţii ale Rusiei. În acelaşi timp, UE se preocupă de securizarea şi diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie. În regim de parteneriat cu NATO şi pe formule bilaterale, Ucraina va primi asistenţă, echipamente militare şi pentru protecţie civilă, precum şi intelligence despre poziţionarea şi acţiunile trupelor ruseşti. Este cunoscut faptul că Marea Neagră a beneficiat de o atenţie marginală până în 2014 în raport cu Marea Baltică, dar nici acum lucrurile nu stau prea bine, iar Rusia s-a sprijinit pe acest vid de securitate în proiecţiile sale militare ulterioare. Cu siguranţă, este momentul pentru o strategie la Marea Neagră, asumată de NATO şi UE, împreună cu un angajament ferm din partea Turciei. O strategie comprehensivă la Marea Neagră trebuie să vizeze cel puţin două macro-elemente: punerea în circuitul economic global al Mării Negre şi creşterea acestui profil în complementaritate cu o postură militară defensivă credibilă”, a menţionat directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
