Biblioteca Centrală Universitară Carol I din București organizează în aula instituției (str. Calea Victoriei, nr. 88), miercuri 4 mai 2022 ora 13:30 lansarea noului album de artă Noi considerații cu privire la icoanele pe sticlă din Transilvania, autor: dr. Alexandru Constantin Chituță, Ed. Muzeului Național Brukenthal, Sibiu, 682p. Evenimentul este organizat în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Național al Literaturii Române din București.
În cadrul lansării albumului de artă interpreta Oana Bozga Pintea va susține și un moment muzical.
Recenta apariție editorială a Muzeului Național Brukenthal, ne propune o nouă lectură a icoanelor pe sticlă din Transilvania, abordate de această dată, dintr-o perspectivăteologico-antropologică. Premiza de la care pornește autorul vizează statutul și funcțiile acestui gen de artă în contextul socio-economic, confesional și național de la mijlocul secolului al XVIII-lea în Transilvania. Fenomenul icoanei pe sticlă din Transilvania este unul extraordinar, unic în istoria artei românești. Dacă până astzăi studiile și volumele scrise au scos la iveală familiile de iconari, centre importante le acestui meșteșug, totuși mai sunt multe alte lucruri de scris despre icoana pe sticlă.
Doamna cercetător dr. Doina Ișfănoni a afirmat: ”Pregătireateologică a domnului Alexandru Constantin Chituță, coroborată cu pedanteria unui cercetător familiarizat cu studiul multidisciplinar al surselor documentare – istorice, bibliografice, teologice și iconografice – i-au permis sădepășească stadiul analizelor morfologice ale icoanelor pesticlă, frecvente în studiile secolului trecut. Noutateademersului întreprins de domnul Alexandru Constantin Chituță se bazează pe minuțioasa analiză comparativ-stilisticăa unui important număr de icoane pe sticlă aflate înpatrimoniul muzeelor nationale și județene, în colecțiile private și ale unor Arhiepiscopii ortodoxe din Transilvania. Eleganta tipăritură impresionează prin bogata ilustrațiefotografică, peste 300 de file, care prezintă tipologiiletematice și calitățile artistice care definesc stilul fiecăruizugrav și centru de iconari. Coroborând studiile recente ale specialiștilor cu propriile investigații autorul reușește sădescopere cine au fost primii zugravi de icoane, unde șipentru cine au lucrat, care au fost cele mai importante centre. Pe de ală parte, acest tip de cercetare i-a permis să reevaluezemai multe loturi de icoane pe sticlă și să le identifice autorii. Impărtășind opinia cercetătorilor moderni în domeniu, domnul Alexandru Constantin Chituță demonstrează că acestmeșteșug nu are ca punct de geneză miracolul icoanei MaiciiDomnului de la Nicula, care a lăcrimat în prezența ofițeriloraustrieci și nici țăranii din zonă nu pot fi considerați primiiiconari.”
