Zilele acestea am fost invitat alături de alţi jurnalişti locali la Bruxelles de europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă pentru a participa „pe viu” la vizita celor 15 tineri cu idei europene pentru comunităţile din Sibiu, selectacţi după un concurs. După un program dens, cu multe vizite, întâlniri şi discuţii am remarcat că această aşa-zis Generaţie Z este mult mai europeană în gândire, decât cei mai trecuţi prin viaţă.
Ideea europarlamentarului Nicu Ştefănuţă de a lansa de Ziua Europei un concurs pentru tineri, de idei europene aplicate în comunitate părea o strategie de marketing electoral. Că tot ne aflăm în faza desemnării candidaţilor la alegerile din 2024. Şi cum Ştefănuţă deja a aruncat public ideea că doreşte să devină candidat la Primăria Sibiu, recunosc că nu am dat mare crezare acţiunii. Pe principiul pielii tăbăcite de ani de zile de strategii electorale ale polticienilor locali. Dar m-am înşelat.
Nicu Ştefănuţă este un politician tânăr, în plină ascensiune, cu o vastă experienţă diplomatică şi administrativă la nivelul UE. Acum adaugă şi pe cea de europarlamentar. Faptul că a dus 15 tineri din judeţ cu idei europene pentru comunităţile lor este un gest normal şi legal pentru toţi europarlamentarii. Aceştia au dreptul de la Bruxelles să ducă până în 100 de oameni în maxim 5 vizite acolo pentru a înţelege instituţiile europene. În ultimii ani de când suntem membrii UE, puţini europarlamentari au făcut aceste vizite publice. Probabil ştiu ei mai bine motivele.
Dar deplasarea alături de tinerii cu idei europene pentru Sibiu a fost mult peste aşteptări. În primul rând din perspectiva întrebărilor pe care aceştia le-au adresat diferiţilor oficiali sau în vizitele la instituţii. Proveniţi din medii şcolare diferite, tinerii prezenţi, unii sibienii, alţii studenţi la Sibiu, adunaţi din zonele Mediaş, Sibiu sau Vâlcea, de etnii diferite, au demonstrat că sunt toţi europeni în gândire.
Am remarcat întrebări care uneori au pus în reală dificultate reprezentanţii UE invitaţi oficial să le vorbească. Chiar am simţit, că cei de la instituţiile europene tratau aceste vizite de delegaţii cu o atitudine uşor şcolărească şi au fost luaţi prin surprindere de nivelul mult peste medie al cunsoştiinţelor tinerilor noştri. Am văzut în gândirea acestor tineri, următoarea generaţie de diplomaţi, consilieri, consultanţi şi, de ce nu, politicieni. Unii bazaţi pe informaţie şi cunoaştere şi nu pe bani şi putere, ca mulţi din actuala clasa politică. Unii orientaţi spre cetăţean, în mod real, nu doar populist.
Sincer, în aceste zile, mi-a crescut mândria de român, vâzând aceşti tineri cu entuziasm şi mentalitate europeană. Cred că mai avem o şansă pe viitor. Dar aşa cum spunea Nicu Ştefănuţă la una din întâlniri, nu este suficient să dai o şansă tinerilor, trebuie să nu uiţi şi de seniori. Aşa că aştept programul său info-european pentru seniorii din judeţ, ajunşi la pensie, dar încă dornici să se implice în comunitate. Pentru că trebuie să existe o balanţă între generaţii. Am apreciat la Parlamentul European amendamentul propus de Ştefănuţă şi aprobat ca seniorii să poată deveni stagiari, nu doar tinerii. O adevărată viziune europeană.
Din păcate, încă, viziunile europene, libere, democratice şi deschise spre toţi prind la noi, mai mult, doar la tineri. Cum spunea un coleg de vizită „Dacă o bătrână vede un negru la noi în sat îşi face cruce. Sau dacă vede doi bărbaţi de mână”. Iar când un politician local lansează pariul cu electoratul sibian, fidel valorilor europene, va fi o provocare ce merită urmărită. Cine ştie, poate Sibiul este, din nou, deschizător de drumuri pentru mentalităţile şi politica românească?!
