Ministrul Sportului Eduard Novak a lansat, miercuri, la Sibiu, la nivel local, Strategie Națională pentru Sport, proiect care stă la baza sportului de performanță, a celui de masă și a celui din școli. Cei trei piloni pot asigura viitorul sportului românesc, dar și dezvoltarea al unei societăți mai sănătoase și a comunităților locale.
La Sibiu, ministrul a avut întâlniri cu reprezentanți ai administrației locale, și totodată cu foști și actuali sportivi locali. Campioana olimpică și mondială la gimnastică Silvia Stroescu, ambasador al acestui proiect de țară, susține planul de dezvoltare propus prin noua strategie.
“Puține regiuni din România au dat sportivi care au reușit săse califice la olimpiade, și cu atât mai puțini au adus acasă șimedalii, mai ales în ultimii ani. Înalta performanță se bazeazăpe 3 nivele, iar un rol major îl au sportul de masa și cel din educație, acolo unde se pun bazele viitorilor olimpici. Printr-o strategie națională tocmai acest proces poate fi mai ușorelaborat. De aceea, cred că un sistem piramidal poate ajutaîn primul rând la stabilirea unui traseu mai clar al unui copilcătre înalta performanță. Județul Sibiu are o bază de selecțieimportantă, iar prin coagularea tuturor resurselor în jurulcentrelor regionale și printr-o direcție clară, ar putea da noicampioni”, a declarat Eduard Novak, Ministrul Sportului.
România înregistrează, potrivit statisticilor europene (2017),printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport – 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activitățifizice comparativ 35% media UE.
Strategia Națională pentru Sport 2022-2032 se bazează pe 3 piloni de dezvoltare: sportul comunitar (de masă), sportul în educație și sportul de performanță.
Sunt propuse și 70 de Obiective Strategice pentru Sportul din România, care trebuie implementate în decurs de 10 ani, din care menționăm:
• Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiție, care au adus performanțe României
• Crearea unui sistem sportiv piramidal transparent, predictibil, axat în special pe aceste sporturi prioritare
• Descentralizarea structurilor și bazelor sportive din structurile de stat
• Finanțarea federațiilor prioritare în baza unor strategii pe termen lung, cu obiective finale la Jocuri Olimpice și Paralimpice, dar și cu obiective intermediare
• Crerea unui sistem în care sportivii de perfomanță să se poată antrena în cele mai bune conditii, cu accent pe conceptul de pregătire centralizată controlată, construit în jurul unor centre regionale de excelență sau olimpice (6 de vara și 3 de iarnă), care vor putea funcționa pentru sporturile prioritare si voi fi independente.
• Strategia de infrastructură, care să se axeze tot pe ideea dezvoltării sporturilor prioritare
• Investiții prin programe guvernamentale pentru crearea de noi activități, pentru a da viață bazelor sportive
• Elaborarea sistemul de specializare a antrenorilor, ca parte integrantă în Legea Sportului
• Noua Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor și să asigure stabilitate
• Crearea unui sistem în care foștii sportivi de performanță să aibă prioritate la reîntoarcerea în sistemul sportiv.
Cheia dezvoltării pe cele trei direcții o reprezintă un sistem piramidal, în care este mult mai clară evoluția unui sportiv de la nivelul școlii sau al bazelor locale până la loturile olimpice și în care centrele regionale ar urma să joace un rol important.
Sporturile individuale prioritare de interes național, conform Strategiei Naționale pentru Sport 2022-2032, vor fi:canotaj, judo, tenis de masă, lupte, natație și pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică, iar cele de echipă: fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo, hochei pe gheață, oină.
Printr-un Pact Național pentru Sport, propus de ministrul Eudard Noval, sub egida unei coaliții politice și instituționale ample ar fi recunoscut rolul major al sportului la nivel național, indiferent de schimbările electorale și politice.
Strategia Națională pentru Sport a fost pusă în dezbatere publică, etapă în care pot fi formulate amendamente și propuneri, urmând să fie adoptată ulterior prin hotărâre de Guvern.
