Cu ocazia aniversării a 112 ani de la naşterea lui Emil Cioran, europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă a organizat, la Sibiu, expoziția documentară “Festivalul Cioran: de la Răşinari la Paris”.
Vernisajul expoziției a avut loc luni, 10 aprilie 2023, începând de la ora 18, în foaierul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.
La eveniment au luat parte oameni de cultură care cunosc fenomenul Emil Cioran, gazda Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, profesorul universitar Ion Dur, critic și filozof, Dr. Rodica Brad, conferențiar literatură și civilizație franceză la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Julien Chiappone-Lucchesi, directorul general al Institutului Francez din România, Adela Dinu, scriitor și profesor de limba și literatura română.
în cadrul evenimentului, europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță a găzduit, în parteneriat cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, și o expoziție de manuscrise originale, scrisori, cărți, obiecte din comuna Rășinari ce au aparținut acestuia, dar și alte creații care trimit la viața și opera marelui filosof, adunate în urma celor două competiții lansate de echipa europarlamentarului: Concursul pentru Tineri Artiști și Apelul pentru Obiecte Autentice cu Referință la Cioran.
Alături de aceste documente, în cadrul expoziției, publicul poate admira numeroase alte obiecte și documente provenite din colecții private sau expuse cu sprijinul altor instituții de cultură și învățământ din Județul Sibiu: volume cu autograful filosofului, fotografii și tablouri care îl înfățișează pe acesta, două fotolii care s-au aflat în proprietatea familiei Cioran sau catalogul de la Școala Gimnazială din Rășinari în care sunt înscrise datele și perfomanțele școlare ale elevului Emil Cioran.
„Manuscrisele sau corespondenţele lui Emil Cioran, unul dintre cei mai mari filosofi ai lumii, nu sunt vizibile ochiului public nicăieri în ţară. Cioran e mai cunoscut la Paris, acolo unde, în 1990, la 79 de ani, era considerat cel mai important stilist francez al secolului, decât e la Sibiu. Sunt şi eu un admirator al operei lui Cioran. Şi mai sunt şi răşinărean. Şi vreau să aduc creaţia lui mai aproape de sibieni. Emil Cioran ne-a învăţat că a fi un român bun înseamnă a lăsa în urma ta ceva valoros pentru ţară, de oriunde din lume. Opera lui merită cunoscută şi apreciată la adevărata sa valoare” declară europarlamentarul sibian.
“Emil Cioran, cel mai cunoscut sibian din lume… Nu cred că există cineva, pe lumea aceasta, pentru care întoarcerea acasă a fost la fel de grea ca pentru Emil Cioran. Acesta, vă reamintesc, că a petrecut mai mult de șase decenii din viața sa, în afara României, dar nu a uitat niciodată Rășinariul, nu a uitat niciodată Sibiul, pe care l-a iubit până în ultima zi” – a declarat europarlamentarul sibian Nicu Ștefănuță.
Răzvan Pop, directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu: “Mă bucur foarte mult că menționăm marii sibieni. Noi, ca Bibliotecă, ne mândrim cu un fond excepțional Emil Cioran, avem circa 600 de scrisori ale lui și către el, în mare măsură și transcrise. Scrisorile de limbă franceză nu sunt traduse, în acest moment, și cred eu că poate pentru binele acestui fond este să găsim o persoană care să își dedice din timp să traducă aceste minunate scrisori și si mai important o persoană care să-și asume și să prelucreze informațiile.”
Ceremonia a fost urmată de o recepție cu program artistic, degustare de vinuri și preparate gastronomice locale.
Comunitatea sibiană este invitată să viziteze expoziţia Cioran în perioada 10-24 aprilie, în foaierul Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu (Corpul B).
Despre Emil Cioran
S-a născut la 8 aprilie 1911 la Răşinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Răşinari, şi al Elvirei (Comanciu) Cioran. Frecventează, începând din 1921, Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, oraş în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 şi 1932, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. În ultimul an de facultate, publică articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. Îşi încheie studiile universitare cu o teză de licenţă asupra intuiţionismului bergsonian. În acelaşi an (1932), se înscrie la doctorat, sperând să obţina astfel o bursă în Franţa sau Germania. În 1934, îi apare prima carte, Pe culmile disperării, pentru care i se conferă Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaţi. Va mai publica încă patru cărţi în ţară, înainte de a se stabili definitiv în Franţa. Între 1933 şi 1935, se află la Berlin, ca bursier al Fundaţiei Humboldt. Reîntors în ţară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov. În 1936, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din Bucureşti, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaş, ultima sa carte în limba română, a cărei variantă definitivă (ramasă inedită până în 1991) va fi incheiată în 1945, an când se stabileşte definitiv în Franţa. După 1945, începe să scrie în limba franceză, iar în 1949 îi apare la Gallimard prima carte, Precis de decomposition; îi vor urma, până în 1987, încă nouă, publicate la aceeaşi prestigioasă editură pariziană. Cu excepţia Premiului Rivarol, care i se conferă în 1950 pentru debutul francez, va refuza toate celelalte importante premii literare decernate ulterior (Sainte-Beuve, Combat, Nimier). Moare la Paris, în data de 20 iunie 1995.
