„N-am găsit altă rimă” cum spune într-o veche scenetă Mircea Diaconu lui Toma Caragiu. Dar, sincer, acest sentiment nefiresc l-am avut la vizita președintelui Germaniei la Sibiu alături de președintele României, Klaus Iohannis. O vizită de lucru normală, bună pentru vizibilitatea turistică a orașului și județului Sibiu. Dar prea multe „întâmplări” din această vizită mi-au adus aminte de Ceaușescu și vizitele sale în teritoriu, chiar și însoțit de un demnitar străin.
Probabil că este o chestiune de protocol diplomatic prost sau învechit înțeleasă aceea de a prezenta unui înalt demnitar în vizită doar laptele și mierea. Președintele Germaniei, pentru cei care nu știu, are un rol decorativ în statul german. Cancelarul este cel ce conduce țara și are puterea. Dar chiar și așa vizita aduce vizibilitate externă Sibiului.
Dar să ai atâtea momente legate de copii în plină grevă a profesorilor mi s-a părut cel puțin suspect. Întâlnirea de la Colegiul Brukenthal a fost programată. Firesc, președintele Germaniei a venit în România să vadă cum stă comunitatea germană de aici. De ei s-a interesat în primul rând. Chit că, în Colegiul respectiv, cu predare în limba germană, numărul elevilor sași îi poți număra pe degete. Restul sunt români.
Nu comentez că profesori și elevi au venit „voluntar” la școală, unii chiar în costume populare săsești. Asta în plină grevă, când nu se fac ore. Deși acest voluntariat știu cum se face….
Dar ieșirea lui Carmen Iohannis la rampă cu elevii de la Colegiul Lazăr nu apărea în programul oficial. A fost „invenția” familiei Iohannis. Cumva să existe și o interacțiune cu prima doamnă, care nu a prea participat la restul vizitei. Din nou cu elevi în plină grevă. Chit că profesoara Carmen Iohannis nu face grevă. Probabil nu este sindicalist sau consideră că intră în conflict de interes cu soțul.
Al treilea moment, de-a dreptul penibil și intens mediatizat național, a avut loc la Cristian. În vizita de acolo un grup de elevi (din nou!) au venit special din Brașov să-i cânte președintelui melodia lui Mihai Constantinescu. Nu cea cu „Iubiți și câinii vagabonzi”, ci una mai comunistă: „O lume minunată”. În nici 24 de ore, melodia a devenit virală și la protestele profesorilor din țară, astăzi, se cânta, ironic „O lume minunată”.
Bine măcar, că în timpul vizitei centrului Sibiului, cei doi președinți s-au pozat pe Podul Minciunilor…
