Din păcate, cred eu, am dus societatea umană în ultimii ani, spre un paroxism inimaginabil. Nici măcar autorii cărților de utopii nu cred că își puteau imagina că vom ajunge la acest nivel social, în care să ne fie frică (fără presiunea unei poliții secrete) să scriem și să spunem ființelor pe nume. Doamne ferește să scrii/spui ceva despre o categorie socială că imediat ești pus la colț pentru discriminare. Și nu vorbesc să ponegrești categoria respectivă, ci doar să îi numești. Să dăm exemple, cu riscul implicit ce derivă de aici.
Colegii mei de redacție au parte mereu la Sibiu, de atacuri la persoană pe motiv că 3-4 știri pe lună despre accidente în Sibiu conțin cuvântul „vâlcean”. Restul de 80-90 de știri despre accidente conțin cuvântul „sibian”.
Dar exemplele nu sunt doar despre catalogări privind originea oamenilor, ci și de alte naturi. Nu poți spune homosexual, pentru că denumirea oficală este alta. Dar cine a stabilit ce este oficial sau nu? În DEX cuvântul există. Probabil în curând vor șterge toate cuvintele acestea considerate că jignesc.
Nu poți să spui despre cineva, catalogat după credința lui. Adică nu mai avem un musulman, pocăit sau hindus. Nu mai poți să spui despre o persoană raportându-te la vârsta ei, nici la greutate, ori înălțime. Deși cărțile de literatură citite de mine și scrise în ultima 100 de ani în România mustesc de astfel de descrieri ale personajelor. Și nu doar cele românești.
Evident că nu mai ai voie să te referi la o persoană după rasă și culoarea pielii. Pentru că ești instant rasist.
Au apărut și legi, inclusiv în România, care riști să te condamne la închisoare că ai spus ceva de genul „uite acolo un …..” și descrii persoana după culoare pielii. Sau etnie. Sau naționalite. Sau loc de baștină. Sau orientare sexuală. Sau credință. Sau.. Sau…
Iar legile au mers mai departe în România. Au început, inclusiv, să ne rescrie istoria. Știm că este apanajul învingătorilor să rescrie istoria, dar ăștia de sunt acum la putere ce au învins? Un platou de mici și niște beri? Dar avem acum legi care te condamnă dacă negi sau lauzi sau vorbești sau scrii despre comunism, nazism, fascism, legionarism etc.
Cumva, în aceast eră democratică, am pierdut esența: democrația. Se pare că ne-am întors în timp vreo 2500 de ani când apărea cuvântul și conceptul de democrație. Nu era puterea poporului, cum cred unii. Era puterea unora, care reprezentau poporul. Și cam asta avem acum. Iar reprezentarea se face acum prin vot popular numărat de partide și controlat electronic de STS (unde s-a mai văzut asta în democrație!).
Și ne mai mirăm că în toată Europa, evident și în România, partidele considerate extremiste sau naționaliste iau avânt. Păi, normal, pentru că restul partidelor nu au făcut decât să impună mii de reguli sociale, care, majoritatea, nu își au sensul, și neagă propria libertate de exprimare a individului.
Nu laud extremismul, nici acolo nu este de mers. Dar asta este situația la care am ajuns ca oameni. O situație în care nu te mai poți exprima liber, de teamă să nu ofensezi un individ. Și pentru 1% suferă 99%. Pentru că acum se aplică principiul fiecare om contează, nu cel că majoritatea contează. Ceea ce este corect, doar că avem o problemă: când omul acela protejat, se exprimă arogant și urât la adresa majorității, noi 99% trebuie să înghițim? Dreptul nostru unde este?
