Deșeurile biodegradabile sunt acele resturi din gospodării, birouri, spații publice, care se pot descompune fără intervenția umană. Resturile de mâncare, precum cojile de ouă, pâine, legume, fructe, frunze și alte deșeuri organice care pot fi transformate în compost, adică într-un îngrășământ natural. Chiar dacă aceste resturi organice se pot descompune fără intervenția omului, aceasta nu înseamnă că pot fi aruncate aleatoriu în orice loc, fără vreo consecință asupra mediului.
Deșeurile biodegradabile sunt descompuse datorită factorilor de mediu, însă este necesar un spațiu pregătit pentru ca aceste reziduuri să fie transformate în compost. În procesul de descompunere se eliberează metan, care este un gaz toxic, care poluează aerul și produce mirosuri neplăcute, scrie greenglobal.ro.
Un exemplu de pregătire a spațiului pentru compost în condiții casnice ar putea fi chiar în grădina din curtea ta: cojile de ouă, zațurile de cafea sau fructele stricate pot fi adunate și depozitate într-o gaură săpată în pământ și acoperită ulterior. Astfel, reziduurile vor fi descompuse în mod natural fără a elimina mirosuri neplăcute și vor deveni o sursă naturală de îngrășământ pentru sol.
Ținând cont de gradul înalt de poluare al aerului, urmat de schimbările climatice care sunt resimțite, este extrem de important să colectezi separat deșeurile organice pe care să le transformi compost sau să le depozitezi separat. De asemenea, specialiștii de mediu recomandă utilizarea cât mai rațională a resurselor, astfel încât să reduci din cantitatea gunoiului pe care îl produci, până la eliminarea deșeurilor de care nu ai nevoie. Spre exemplu, poți cumpăra fructe fără a le pune în pungă. Chiar dacă folosești o pungă biodegradabilă, aceasta trebuie depozitată și descompusă corect, solicitând resurse suplimentare.
Deșeuri biodegradabile vs deșeuri reciclabile – diferențe și exemple
Dacă în cazul deșeurilor biodegradabile descompunerea are loc datorită factorilor de mediu, atunci există deșeuri nedegradabile care nu pot fi descompuse decât cu intervenția omului sau timp de sute de ani. Sticlele de plastic, elementele din metal sau sticlă sunt exemple ale deșeurilor nedegradabile și unica soluție viabilă prietenoasă mediului este reciclarea sau reutilizarea acestor elemente.
Dacă resturile organice, cum ar fi cojile de fructe sau legume nu pot fi reciclate în alte produse, atunci deșeurile reciclabile pot fi prelucrate și transformate în alte obiecte utile omenirii. Cu toate acestea, ambele tipuri de deșeuri dăunează mediului dacă nu sunt colectate și prelucrate corect. Prin urmare, depozitarea incorectă a deșeurilor cauzează eliberarea metanului care este un gaz toxic ce poluează mediul (aerul, apa și solul).
Colectare deșeuri biodegradabile și reciclabile
În România este obligatorie colectarea deșeurilor în patru fracții:
- Plastic/metalice
- Hârtie carton
- Sticlă
- Biodegradabile
Colectarea deșeurilor biodegradabile reprezintă un proces relativ nou pentru statul român, fiind implementat de autoritățile publice locale începând cu data de 1 ianuarie 2021. Astfel, autoritățile încurajează colectarea separată a bio-deșeurilor de către fiecare familie sau crearea compostului în mod individual pentru familiile care dețin o grădină sau au nevoie de îngrășământ natural.
Resturile de legume, fructe, ouă, pâine, nuci, cenușă (când a fost ars doar lemn), fân, plante și alte resturi organice pot fi compostate. Există și reziduuri organice care nu pot fi compostate. Din această categorie fac parte următoarele deșeuri: oase de la carne sau pește, produse lactate, ouă întregi, uleiuri, lemnul vopsit sau plante tratate cu pesticide.
Cum se colectează corect deșeurile reciclabile și reziduurile biodegradabile?
Pentru colectarea deșeurilor menajere din plastic sau metal, este necesar să alegi recipientul galben, dacă te afli la bloc și să utilizezi un sac de gunoi galben dacă locuiești la casă la sol. Recipientele din plastic se spală, se elimină etichetele de pe acestea, se elimină dopul și se presează, pentru a ocupa cât mai eficient spațiul din tomberon. Nu se colectează produse care conțin plastic și metal concomitent cutii cu resturi de vopsea, deșeuri medicale (precum o seringă sau o mască de protecție).
Hârtia sau cartonul se colectează în recipientul albastru dacă te afli la bloc sau utilizezi un sac de gunoi albastru dacă locuiești la casă la sol. Este important să împăturești compact hârtia și cartonul, pentru utilizarea eficientă a spațiului. Se acceptă foi, cutii, ziare, reviste sau alte reziduuri din hârtie necontaminate cu grăsime sau vopsea. Hartia sau cartonul care conține urme de mâncare nu poate fi reciclată și nu se introduce în recipientul albastru.
Pentru colectarea deșeurilor de sticla este amenajat în tomberonul verde pentru blocuri și colectarea în sacul verde pentru case. Toate recipientele din sticlă se spală, se curăță de ambalaje și capac. Nu se acceptă oglinzi, cristale, porțelan.
Pentru colectarea deșeurilor nepericuloase sau biodegradabile, autoritățile recomandă obținerea compostului în mod individual sau depunerea acestor reziduuri „în spațiile indicate sau predarea către operatorii autorizați pentru colectarea acestora” (preluat din Proiectul de lege nr 41/17.02,2020)
Deșeurile biodegradabile și compostarea acestora
Așa cum deșeurile biodegradabile pot fi o sursă perfectă de fertilizare a solului, obținerea compostului ar o soluție ecologică, economică și valoroasă pentru grădina ta sau a bunicii. Pentru obținerea îngrășământului natural din resturile organice din casă, poți utiliza un compostor, adică acel aparat în care se depozitează și descompun deșeurile.
Astfel, este necesar să aduni toate resturile biodegradabile. La baza aparatului pentru compost să amplasezi un strat între 10 și 15 cm de crengi uscate, frunze sau alte reziduuri din grădină. În următorii pași, pune un strat de deșeuri biodegradabile, urmate de un strat de sol uscat. Poți face cât mai multe straturi, în funcție de mărimea compostorului. Produsul obținut va fi îngrășământul natural pe care îl poți utiliza pentru grădină și nu mai este necesar să cheltui bani pentru îngrășăminte chimice, precum și să introduci în pământ pesticide dăunătoare atât solului, cât și fructelor și legumelor crescute.
ARTICOL SUSȚINUT DE ADI ECO SIBIU
