Aderarea la NATO a consacrat revenirea ţării noastre „la sistemul de valori de care a fost îndepărtată”, alături de alte state din Europa Centrală şi de Est, din cauza politicii sferelor de influenţă, se subliniază într-un mesaj transmis vineri de Ministerul Afacerilor Externe, la împlinirea a 20 de ani de la integrarea României în organizaţie.
„Dobândirea calităţii de membru NATO a fost rezultatul unor demersuri susţinute, întreprinse constant de generaţii de diplomaţi români, în condiţiile sprijinului covârşitor al opiniei publice şi ale consensului existent la nivelul clasei politice cu privire la obiectivul aderării”, a precizat MAE.
Potrivit Ministerului de Externe, în cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, România a parcurs un proces de transformare „profundă” şi „ireversibilă”, iar capacitatea sa de a contribui la securitatea şi stabilitatea euro-atlantică şi internaţională „a crescut considerabil”.
MAE a amintit că România a participat activ şi continuă să participe la misiunile şi operaţiunile NATO şi la discuţiile politice pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor sale fundamentale: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare.
Cele două decenii de apartenenţă la NATO au consolidat, totodată, profilul strategic al ţării noastre, de promotor al solidarităţii transatlantice şi al unităţii aliate, de susţinător activ al politicii „uşilor deschise” şi al sprijinului pentru partenerii care împărtăşesc aceleaşi principii şi valori, a mai transmis MAE.
„Apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică conferă cele mai puternice garanţii de securitate, cu beneficii directe pentru cetăţenii români şi pentru dezvoltarea democratică, stabilă şi prosperă a societăţii româneşti. Aceste garanţii şi beneficii sunt cu atât mai relevante astăzi, într-un context de securitate în continuă deteriorare, marcat de războiul de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi dominat de evoluţii imprevizibile şi de încercări de subminare a ordinii internaţionale bazate pe reguli”, se evidenţiază în mesaj.
Conform acestuia, România acţionează, la nivel naţional şi alături aliaţi, „pentru a asigura apărarea întregului teritoriu NATO şi a sistemului de valori pe care se fundamentează Alianţa”.
„Ştim că putem conta pe solidaritatea celorlalte state membre şi, în acelaşi timp, vom continua să ne îndeplinim responsabilităţile şi să contribuim la consolidarea şi pe mai departe a capacităţii NATO de a face faţă tuturor riscurilor şi ameninţărilor cu care ne confruntăm”, a punctat MAE.
România a fost primul stat fost comunist care s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace (PfP), cel mai complex format de cooperare al NATO cu state partenere. La 26 ianuarie 2024, s-au împlinit 30 de ani de la aderarea ţării noastre la PfP.
România a depus la Washington, la 29 martie 2004, instrumentul de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. Câteva zile mai târziu, pe 2 aprilie 2004, a avut loc ceremonia arborării drapelului României în faţa Cartierului General al NATO din Bruxelles.
În 2024 se împlinesc 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, 25 de ani de la aderarea Poloniei, Cehiei şi Ungariei şi 20 ani de la aderarea Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei şi Sloveniei la NATO.
