Situația urșilor din România a devenit complexă, în ultimii ani și poate fi privită din mai multe perspective. România are una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, iar acest lucru reprezintă atât o resursă naturală valoroasă, cât și o provocare. Îngrijorările legate de interacțiunile dintre urși și oameni au crescut în ultimii câțiva ani, în special în zonele montane și rurale, unde urșii pot căuta hrană, din cauza reducerii habitatului natural și accesului la surse de hrană mai ușoare, adesea în apropierea așezărilor umane. Deși majoritatea întâlnirilor cu urșii nu duc la incidențe grave, este important să fim conștienți de câteva recomandări atunci când ne aflăm în natură.
Despre aceste măsuri de siguranță ne-a vorbit în cadrul drumeției de vineri (CITEȘTE și REPORTAJ 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, despre eroii și victimele acelor vremuri), Radu Zaharia, unul dintre cei mai experimentați ghizi montani ai județului Sibiu. Radu Zaharia, oferă informații și sfaturi despre destinațiile turistice din România, fiind activ în promovarea turismului local și a tradițiilor românești.
„Comportamentul ursoaicelor cu pui: imprevizibilitate și precauții esențiale în coexistența cu fauna sălbatică
Ursul este, în general, un animal defensiv care preferă să mențină o distanță de siguranță față de oameni, mai ales în mediul său natural. Cu toate acestea, există cazuri punctuale în care ursul poate deveni agresiv, în special în cazul ursoaicelor cu pui. Comportamentul ursoaicelor este influențat hormonal, făcându-le imprevizibile în prezența puilor, care rămân alături de ele timp de doi ani. Această imprevizibilitate face dificilă anticiparea reacțiilor ursoaicelor, iar specialiștii subliniază că cel mai bine este ca oamenii să evite să se apropie de ursoaice cu pui, pentru a preveni eventuale confruntări.
„Plecând de la premisa că ursul este defensiv și întotdeauna când el are suficient spațiu la dispoziție și este în mediul lui natural de viață, va fi întotdeauna primul care va simți prezența omului în proximitatea lui și ca tare se va feri de el, deci va avea grijă animalul să menține această distanță de siguranță.
Plecând de la premisa aceasta, general valabilă, avem câteva cazuri punctuale în care ursul poate deveni agresiv: Toată lumea știe de ursoaica cu pui. Pe bază hormonală, ursoaica are un alt gen de comportament decât orice alt urs adult sau chiar ursoaica adultă care nu este în proximitatea puilor. Puii stau cu ursoaica doi ani, deci după naștere, stau cu ursoaica până când reușesc să supraviețuiască singuri și devin independenți. În acest interval de timp, de 2 ani de zile în care ursoaica e cu pui lângă ea, pe bază hormonală, comportamentul ei este imprevizibil. De aceea, specialiștii spun că datorită acestei imprevizibilități, noi nu putem anticipa, nici cei mai buni specialiști nu pot anticipa când și în ce moment, ursoaica poate deveni agresivă. Ea nu e obligatoriu să fie agresivă, dar nu putem anticipa când este și când nu este și ce generează. Poate să fie anumite mișcări, poate să fie anumite sunete. Sunt niște elemente, niște situații pe care nu le poți anticipa și de aceea, regula de bază este că omul nu are ce căuta în apropierea unui ursoaicei cu pui. Clar, nici cei mai avizați.” – a declarat ghidul Radu Zaharia.
Pericolul simțit: Ursul încolțit și instinctul agresiv
A doua situație fundamentală în care ursul poate deveni agresiv este în momentul în care animalul simte că este încolțit, că nu mai are o posibilitate de a se retrage. Astfel de situații se întâmplă destul de des.
Când te întâlnești cu un ursul pe o potecă sau traseu montan, este important să știi cum să reacționezi pentru a asigura siguranța ta și a animalului. Iată câteva recomandări:
- Păstrează calmul: Nu te panica. Ursul nu își dorește să fie în prezența ta și va prefera să fugă.
- Nu te apropia: Menține o distanță sigură. Nu te apropia de urs
- Fă-te vizibil: Vorbește cu voce tare, dar pe un ton calm. Oferă-i urșilor o ocazie de a te observa și de a te identifica ca pe un om.
- Nu fugi: Fugind, ai putea activa instinctul de vânătoare al ursului.
- Întoarce-te încet: Fă un pas înapoi, menținându-ți privirea asupra ursului, dar nu-l privi în ochi și mai ales, nu-i întoarce spatele.
- Evită provocarea: Nu țipa la urs și nu-l provoca.
- Fii conștient de mediul înconjurător: Încearcă să eviți zonele unde sunt indicii de activitate recentă a urșilor, cum ar fi urme sau fecale
- Informează-te: Ia în calcul să te informezi dinainte despre zonele cu urși
Instinctul de apărare al ursului brun: menținerea distanței față de necunoscut
Despre percepția și comportamentul urșilor bruni din România, în special în ceea ce privește interacțiunea lor cu oamenii, ghidul Radu Zaharia subliniază că mass-media tinde să se concentreze pe o mică fracțiune a populației de urși, care reprezintă doar 2% din total, ceea ce generează o panică națională nejustificată. Urșii bruni, atunci când se află în habitatul lor natural și au suficient spațiu, adoptă un comportament defensiv și evită contactul cu oamenii. De asemenea, el menționează că urșii au simțuri extrem de dezvoltate, în special mirosul și auzul, care le permit să detecteze prezența oamenilor de la distanțe mari și să evite confruntările. Astfel, Radu Zaharia insistă asupra necesității de a înțelege corect comportamentul acestor animale și de a nu le demoniza.
„Urși cu comportament deviat, în ce sens? Urși care s-au obișnuit cu proximitatea oamenilor în spațiul lor vital. Deci cum avem toate exemplele acestea care creează isteria asta națională că ne mănâncă urșii în curând, toată națiunea se raportează la aproximativ 2% din totalul populației de urși bruni din România.
Animalul în sine, dacă este în ambientul lui, dacă are suficient spațiu la dispoziție, are un comportament 100% defensiv… Deci urșii nu văd foarte bine, dar auzul și mirosul sunt extrem de bine dezvoltate. Un mascul poate percepe o femelă la cam 30 de km, doar prin miros. Deci nu ne putem da seama cât de acurate sunt aceste simțuri, la urs, în speță, miros și auz, astfel încât, animalul, prin comportamentul lui defensiv, întotdeauna va fi primul, și asta e regulă de bază: primul care va ocoli omul” – a precizat Radu Zaharia
Cum este gestionată „criza urșilor”
Populația de urși a crescut necontrolat, iar reducerea acesteia prin vânat devine inevitabilă. Relocarea urșilor se dovedește problematică, deoarece animalele cauzează probleme în sate și câmpii din cauza foamei. Defrișările masive, permise de stat, au dus urșii spre zone populate, înrăutățind situația. Ursul brun nu este un animal domestic și nu ar trebui să fie tratat ca atare. În caz de întâlnire cu un urs, se recomandă să te retragi cu calm, deoarece animalul nu atacă decât dacă se simte amenințat.
CITEȘTE și Ursul a făcut prăpăd în Porumbacu (Sibiu) azi noapte
Hrănim sau NU urșii
A hrăni urșii este o activitate problematică și interzisă din mai multe motive. Iată câteva importante:
- Încălcarea comportamentului natural: Hrănirea urșilor poate modifica comportamentele lor naturale. Aceștia pot deveni dependenți de oameni pentru hrană, ceea ce le afectează capacitatea de a se hrăni singuri.
- Conflicte cu oamenii: Urșii care sunt hrăniți de oameni pot dezvolta comportamente agresive sau curioase, căutând hrana în zone locuite. Acest lucru poate duce la accidente, atacuri asupra oamenilor
- Dezvoltarea unei relații dăunătoare: Hrăniți de oameni, urșii pot percepe oamenii ca surse de hrană, ceea ce le afectează instinctul de fugă în fața amenințărilor. Aceasta poate duce la un risc crescut de întâlniri periculoase.
Este important să respectăm natura și să lăsăm animalele să se hrănească în mod natural, pentru a ne asigura că acestea rămân în siguranță.
