În a doua zi de Paști, satele din județul Sibiu păstrează vii obiceiuri vechi de secole, iar întrebarea „Primiți cu stropitul?” continuă să fie auzită pe ulițe, readucând la viață una dintre cele mai îndrăgite tradiții ale comunităților locale.
Obiceiul stropitului, cu origini în cultura germană și maghiară, este încă practicat în zone precum Țara Secașelor, Valea Târnavelor și Valea Hârtibaciului. În trecut, fetele erau stropite cu apă de către feciori, gest considerat aducător de noroc și fertilitate. Momentul era adesea însoțit de muzicanți, transformând vizitele într-o adevărată sărbătoare cu joc și voie bună.
În Mărginimea Sibiului, tradițiile pascale capătă forme aparte. În satul Rod, de exemplu, are loc „Strânsul Vaselor”, un obicei dedicat cuplurilor căsătorite în ultimul an. Acestea se reunesc în curtea bisericii, unde primesc daruri de la nuntași și îi ospătează pe participanți cu ouă roșii, cozonac, dulciuri de casă, vin și rachiu.
De asemenea, jocurile tradiționale adunau odinioară tinerii în fiecare zi de Paști, de la prima până la a treia zi. Fetele purtau ii noi, iar în unele sate, precum Vecerd, exista obiceiul ca fiecare fată să ofere câte un ou roșu feciorilor cu care dansa.
Reprezentanții Centrului Creației „Junii Sibiu” subliniază importanța păstrării acestor obiceiuri, care contribuie la identitatea culturală a zonei și la transmiterea valorilor tradiționale către noile generații.
Într-o perioadă în care modernitatea tinde să uniformizeze obiceiurile, tradițiile de Paști din satele Sibiului rămân un reper de autenticitate și comunitate.
