Muzeul Național Brukenthal din Sibiu începe anul 2026 fără reduceri bugetare, dar cu provocări majore în ceea ce privește personalul și creșterea veniturilor proprii. Noua manageră a instituției, Raluca Maria Teodorescu, aflată în funcție din 1 martie 2026, ne-a vorbit despre presiunile financiare constante, dar și despre direcțiile de modernizare ale muzeului.
Buget „la fel ca anul trecut”, dar problemele persistă
Deși instituția a primit același buget ca în 2025 de la Ministerul Culturii, adică 14.900.000 lei, din care subvenția de aproximativ 11.900.000 lei, situația este departe de a fi confortabilă.
„Este un lucru bun că nu au fost reduceri, pentru că ne temeam foarte mult de acest scenariu. Cheltuielile salariale sunt acoperite, însă avem un deficit major de personal, cauzat în principal de pensionările din ultimii ani, inclusiv pe posturi esențiale”, explică managera muzeului.
Presiune pe venituri proprii și lipsa investițiilor
Printre pozițiile deficitare se numără funcții-cheie precum auditul sau expertiza în artă românească. În acest context, una dintre cele mai mari incertitudini rămâne posibilitatea de a face noi angajări.
O altă problemă majoră este obligația de a crește veniturile proprii cu 10%, în condițiile în care încasările din primele luni ale anului sunt la nivelul celor din 2025.
„Trebuie să găsim soluții pentru a recupera acest decalaj. Probabil vom intensifica activitățile de bază, precum arheologia și restaurarea, care pot genera venituri suplimentare”, spune Teodorescu.
Managera subliniază însă că dificultățile financiare nu sunt o excepție, ci o constantă a ultimilor ani. „Problemele cu bugetul sunt în fiecare an, în fiecare an mai rău ca în anul precedent, dar asta este rolul managerului și asta trebuie să fie și strategia managerială: să asigure mijloace prin care să recupereze pierderile din venituri proprii. Este trist că ajungem în situația asta.”
În același timp, muzeul este nevoit să acopere din venituri proprii inclusiv cheltuieli de bază. „Probabil și anul acesta, ca și anul trecut, vom plăti gazul și curentul din veniturile proprii, în condițiile în care ele ar trebui să fie subvenționate, dar deja suntem într-o situație în care ne-am obișnuit”, adaugă aceasta.
În paralel, muzeul nu a beneficiat de fonduri pentru investiții majore în ultimii 15 ani. „Nu am avut buget pentru lucrări mari de restaurare sau proiecte de amploare. În schimb, presiunea pe venituri proprii a crescut constant.”
Mai puține expoziții, dar mai bine gândite
Pentru a reduce costurile și a crește impactul, conducerea muzeului își propune o schimbare de strategie.
„Vrem să organizăm expoziții mai rare, dar construite conceptual, interdisciplinar, pe perioade mai lungi. Astfel putem reduce costurile și îmbunătăți promovarea”, explică managera.
O parte importantă din programul expozițional este susținut prin colaborări, ceea ce reduce presiunea financiară asupra instituției.
Deschidere spre tehnologie și publicul tânăr
Una dintre direcțiile de dezvoltare este integrarea tehnologiei în experiența muzeală. Un exemplu este ghidul audio bazat pe inteligență artificială, care permite vizitatorilor să interacționeze direct cu informațiile despre exponate.
„Trebuie să ne adaptăm la prezent. Vizitatorii vor experiențe interactive, iar tehnologia ne ajută să le oferim”, spune Teodorescu.
Planurile includ și introducerea de ecrane interactive sau replici ale unor obiecte care pot fi manipulate de vizitatori.
Conectare locală și deschidere internațională
Strategia muzeului vizează două direcții principale: apropierea de comunitatea locală și consolidarea prezenței internaționale.
La nivel local, proiecte precum „Școala la muzeu”, susținut de Primăria Sibiu, au adus elevii mai aproape de instituție. „Copiii sunt viitorul muzeului, atât ca public, cât și ca viitori specialiști”, subliniază managera.
Pe plan internațional, Brukenthalul își extinde colaborările cu instituții prestigioase precum National Gallery din Londra, Muzeul Prado din Madrid sau Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. În 2026, muzeul are deja expoziții deschise în Lisabona și Cracovia, urmând alte proiecte în Italia și Germania.
Un viitor dependent de adaptare
În lipsa unor creșteri semnificative de buget, viitorul muzeului depinde de capacitatea de adaptare.
„Trebuie să diversificăm activitatea și să atragem cât mai mulți vizitatori. Asta înseamnă atât sustenabilitate financiară, cât și dezvoltarea comunității”, concluzionează Raluca Maria Teodorescu.
