Mai mulți senatori USR au depus o inițiativă legislativă care ar putea garanta accesul la terapie pentru adolescenții cu vârsta de peste 16 ani fără a fi nevoie de acordul părinților. Senatoarea USR din Sibiu, Ruxandra Cibu Deaconu, explică raționamentul din spatele acestui proiect: „La 16 ani, un adolescent poate munci legal. Dar dacă are nevoie de ajutor psihologic, nu poate merge singur la psiholog — are nevoie de acordul părinților.”
Senatoarea USR clarifică faptul că acest proiect nu este menit să excludă implicarea părinților sau rolul familiei în viața adolescenților, ci să elimine o barieră în ceea ce privește accesul la ajutor privind sănătatea mintală și să reducă numărul de cazuri în care acest ajutor este limitat de situații precum stigmatizarea sănătății mintale.
„Știu că este un subiect sensibil. Tocmai de aceea vreau să spun foarte clar că această propunere nu schimbă rolul familiei și nu exclude implicarea părinților. Doar recunoaște faptul că există situații în care un adolescent are nevoie de ajutor și nu poate face acest pas în mod deschis. Iar când accesul depinde exclusiv de acordul părinților — inclusiv în cazul consilierilor școlari — ajutorul poate să nu mai ajungă deloc.”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.
Proiectul de lege a fost realizat de senatorii Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun, Sorin Șipoș și George Ștefănache.
La rândul său, senatoarea Cynthia Păun a afirmat că pragul de 16 ani este în concordanță cu principiul autonomiei progresive recunoscut deja de legislația românească:
„La 16 ani, legea recunoaște deja adolescenților capacitatea de a lua decizii importante în anumite domenii ale vieții lor. Este greu de explicat de ce un tânăr poate avea astfel de responsabilități, dar nu poate cere singur ajutor psihologic atunci când are nevoie de sprijin”.
Ruxandra Cibu Deaconu subliniază și că impactul acestei probleme este resimțit diferit în funcție de contextul socioeconomic și cultural al comunității, iar accesul la servicii de sănătate mintală nu ar trebui să fie un privilegiu:
„Problema este și mai dificilă pentru adolescenții din mediul rural și din comunități unde accesul la servicii de sănătate mintală este deja limitat. Sănătatea mintală nu ar trebui să fie un privilegiu. Iar un adolescent care cere ajutor nu ar trebui să rămână fără el din cauza unei bariere administrative.”
Inițiatorii acestui proiect susțin că procesul de elaborare al acestuia a inclus expertiza specialiștilor din domeniul sănătății mintale.
Deși inițiativa a avut parte de o reacție pozitivă pe rețelele sociale, mai multe persoane considerând că este un pas important spre normalizarea și destigmatizarea cererii sprijinului privind sănătatea mintală în rândul adolescenților, mai mulți tineri au declarat pentru Sibiu Independent că, în opinia lor, unul din obstacolele principale pe care le resimt rămâne aspectul financiar și costurile ridicate privind accesul la astfel de servicii: „În ziua de azi, este foarte scump să ai grijă de tine pe planul sănătății mintale”, a explicat unul din tineri.
