Consiliul Local Cisnădie a votat în unanimitate constituirea orașului ca parte civilă în dosarul penal privind posibila angajare fictivă a șoferului primarului Mircea Orlățan. Votul a venit la finalul unei ședințe-maraton de aproximativ cinci ore și jumătate, marcată de suspendări, dispute juridice și avertismente repetate adresate consilierilor. Toți cei 17 aleși locali prezenți au votat pentru proiect.
Deznodământul a venit după mai multe zile în care proiectul a fost publicat, înlocuit cu un document fără legătură cu acest caz și apoi șters complet de pe platforma Primăriei Cisnădie. Sibiu Independent a prezentat întreaga situație în articolul publicat în 29 iulie.
În 30 iulie, proiectul privind constituirea ca parte civilă a fost depus din nou de Adina Macrea, consilieră locală Forța Dreptei, și introdus pe ordinea de zi suplimentară. Parchetul solicitase un răspuns până în 31 iulie.
Din acel moment, ședința s-a transformat într-o confruntare deschisă între o parte a consilierilor, pe de o parte, și primarul Mircea Orlățan, susținut de noul jurist al instituției, Virgiliu Briciu, pe de altă parte.
Seria intervențiilor, avertismentelor și obstacolelor procedurale a creat pe tot parcursul ședinței impresia că se încearcă blocarea sau cel puțin amânarea votului asupra acestui proiect.
Ședința, suspendată încă de la început
Ședința a început cu probleme procedurale. Un consilier al majorității, participant online, nu încărcase pe platformă documentele comisiei din care făcea parte, necesare pentru avizarea proiectelor.
Lucrările au fost suspendate, iar comisia a trebuit reconstituită pentru continuarea ședinței.
După reluare, majoritatea proiectelor aflate pe ordinea de zi au fost parcurse relativ repede. Cea mai mare parte a celor aproximativ cinci ore și jumătate a fost însă consumată de intervențiile juristului Virgiliu Briciu, venit prin transfer de la Instituția Prefectului Sibiu.
Chiar înaintea ședinței, Briciu fusese desemnat prin dispoziția primarului să exercite temporar atribuțiile secretarului general al Primăriei Cisnădie. Mircea Orlățan a invocat această calitate în timpul dezbaterilor pentru a sublinia că punctul de vedere al lui Briciu ar avea o greutate juridică mai mare decât cel exprimat de Claudiu Ștefan, consilier juridic în continuare angajat al instituției.
Virgiliu Briciu a cerut discutarea subiectului fără public
Tensiunile au crescut în momentul în care Virgiliu Briciu a susținut că subiectul privind dosarul penal ar trebui discutat fără accesul publicului.
Juristul a invocat în mod repetat o mențiune tipărită în subsolul adresei transmise de IPJ Sibiu: „Document care conține date nedestinate publicității sau persoanelor neautorizate ori care nu au necesitatea de a cunoaște”.
Consilierii au cerut indicarea unui temei legal expres care să permită închiderea ședinței. Briciu nu a prezentat un articol care să prevadă că dezbaterea trebuie să se desfășoare fără public, ci a continuat să invoce nota din subsol și posibilele consecințe ale divulgării informațiilor.
„S-ar putea să existe o răspundere, nu o cunosc, nu sunt IPJ. S-ar putea să existe niște repercusiuni”, le-a spus Virgiliu Briciu consilierilor.
La un alt moment al discuțiilor, acesta a declarat: „Dacă dumneavoastră nu înțelegeți să respectați confidențialitatea, e fix problema dumneavoastră”.
Tonul intervențiilor a fost perceput de unii aleși locali drept o amenințare voalată. Un consilier i-a spus direct lui Briciu: „De când a început ședința, de la ora 15, ne tot amenințați”.
Președinta de ședință, consiliera locală AUR Mihaela Dragomir, a subliniat că nu exista o solicitare expresă a IPJ Sibiu pentru discutarea subiectului cu ușile închise. Aceasta a arătat și că mențiuni similare apar pe numeroase alte adrese emise de Poliție.
Consilierii au votat ca ședința să rămână publică.
Documentele, refuzate pe e-mail și WhatsApp
Disputa a continuat în momentul în care aleșii locali au cerut documentele pe baza cărora trebuiau să voteze.
Virgiliu Briciu a refuzat inițial transmiterea acestora prin WhatsApp sau e-mail, susținând că informațiile ar fi stocate pe serverele unor terți și că nu își poate asuma încălcarea confidențialității.
Juristul a acceptat doar realizarea unor copii pe hârtie, care să fie consultate în sala de ședință și apoi restituite.
Problema era că unul dintre consilieri participa online și avea același drept de a analiza documentele înaintea votului. Briciu a susținut că nici e-mailul personal nu ar garanta confidențialitatea, deoarece serviciul este administrat de un furnizor extern.
În cele din urmă, actele au fost puse la dispoziția consilierilor, după o nouă serie de dispute. Comisiile de specialitate au fost convocate din nou pentru avizarea separată a proiectului depus de Adina Macrea.
Ce cercetează dosarul „șoferului primarului”
Dosarul penal privește situația lui Gigel Stancu, încadrat oficial ca mecanic la Gospodăria Orașului Cisnădie, dar care ar fi lucrat în realitate ca șofer al primarului Mircea Orlățan și al administrației locale.
Potrivit documentelor prezentate anterior de Sibiu Independent, Stancu ar fi desfășurat activități de conducător auto în perioada 5 noiembrie 2024–31 martie 2026.
Contractul de prestări servicii prin care ar fi fost justificată această activitate a fost încheiat abia în mai 2025, la aproximativ șapte luni după începerea efectivă a activității în Primărie.
Prejudiciul estimat în documentele discutate este de aproximativ 109.960 de lei: 12.060 de lei achitați în baza contractului de prestări servicii și aproximativ 97.900 de lei reprezentând drepturile salariale plătite pentru postul de mecanic.
Cercetarea penală este, în acest moment, una in rem, adică privește faptele, nu persoane puse oficial sub acuzare. Din informațiile prezentate public, nicio persoană dintre cele menționate în ședință nu este inculpată în acest dosar.
Stabilirea existenței unor fapte penale și a eventualelor responsabilități aparține exclusiv organelor judiciare.
În timpul ședinței s-a discutat însă deschis despre persoanele care au semnat sau avizat contractul: primarul Mircea Orlățan, juristul de la acel moment, Claudiu Ștefan, și alte persoane din Primărie care aveau drept de semnătură asupra unor asemenea documente.
Semnarea ori avizarea unui contract nu înseamnă automat existența unei răspunderi penale. Rolul fiecărei persoane urmează să fie stabilit în cadrul anchetei.
Claudiu Ștefan a venit la ședință după terminarea programului
Spre finalul ședinței a intervenit și juristul Claudiu Ștefan, cel care a semnalat inițial posibila angajare fictivă.
Acesta a precizat că venise după terminarea programului, în timpul său liber. Ștefan este în continuare angajat al Primăriei Cisnădie, însă a fost îndepărtat din prim-planul activității juridice a instituției.
Primarul Mircea Orlățan i-a reproșat public faptul că a avizat juridic respectivul contract.
„Prietenul meu, domnul consilier Ștefan, care mi-a făcut foarte multe plângeri și îmi face în continuare, a semnat acest contract de prestări servicii. L-a avizat din punct de vedere juridic”, a declarat primarul.
Claudiu Ștefan a recunoscut că a semnat documentul, dar a susținut că nu se eschivează de la stabilirea eventualei sale responsabilități.
„Diferența între mine și dumneavoastră este că eu nu mă eschivez, domnule primar. Am semnat acel contract”, a răspuns Ștefan.
Replica primarului a fost: „Mergem acolo și împărțim prejudiciul împreună, nicio problemă”.
Schimbul de declarații a arătat că dosarul privește acte și decizii asumate în perioada actualei administrații, chiar dacă ancheta nu a stabilit până acum vinovăția vreunei persoane.
Două rapoarte diferite și un „viciu de procedură” invocat după vot
Virgiliu Briciu a anunțat că raportul compartimentului de specialitate este negativ. Documentul era semnat de Briciu și de primarul Mircea Orlățan și susținea că proiectul inițiat de Adina Macrea nu ar trebui adoptat în forma propusă.
În documentație exista însă și un alt raport de specialitate, întocmit anterior de juristul Claudiu Ștefan. Acesta prezenta situația cercetată, prejudiciul estimat și argumentele pentru constituirea Orașului Cisnădie ca parte civilă.
Toate cele trei comisii de specialitate ale Consiliului Local au acordat, în final, aviz favorabil proiectului.
Adina Macrea a explicat că a trimis proiectul în seara anterioară persoanelor responsabile din Primărie și că a primit număr de înregistrare în dimineața ședinței. Consiliera a invocat urgența, deoarece termenul stabilit de organele de cercetare expira în 31 iulie.
Criticile față de intervențiile lui Briciu au venit inclusiv din partea consilierilor care formează majoritatea locală.
„Cred că am început cu stângul. Dumneavoastră trebuie să ne ajutați, nu să ne încurcați. Este tardiv să veniți în plină ședință să ne spuneți că nu este legal”, i-a transmis lui Virgiliu Briciu consilierul local USR Vasile Manea.
După ce cei 17 consilieri locali au votat în unanimitate constituirea orașului ca parte civilă, Virgiliu Briciu, devenit cu puțin timp înainte secretar general temporar, a intervenit din nou.
Acesta a susținut că vede un „viciu de procedură” în adoptarea proiectului și a avertizat că aleșii locali își asumă votul dat.
Momentul a întărit percepția consilierilor că intervențiile noului secretar general temporar nu urmăreau doar prezentarea unei opinii juridice, ci puneau o presiune constantă asupra lor, inclusiv după exprimarea votului.
Vot unanim: toți cei 17 consilieri au votat pentru
În pofida avertismentelor, amânărilor și disputelor, proiectul a fost supus votului de președinta de ședință, Mihaela Dragomir.
Toți cei 17 consilieri prezenți au votat pentru constituirea Orașului Cisnădie ca parte civilă în dosarul penal.
Proiectul prevede și posibilitatea implicării viceprimarului în ducerea la îndeplinire a hotărârii, în situația în care primarul nu poate reprezenta orașul.
Adina Macrea a explicat în ședință că această formulare a fost introdusă deoarece primarul ar putea ajunge să aibă o calitate în dosar. La acest moment, Mircea Orlățan nu are însă o asemenea calitate procesuală.
În ianuarie nu a existat nici confidențialitate, nici scandal
Contrastul cu o hotărâre similară, adoptată în luna ianuarie, este evident.
Atunci, Consiliul Local Cisnădie s-a constituit parte civilă într-un dosar DNA privind contractele de telefonie, internet și dispozitive mobile din perioada fostei administrații.
Proiectul, referatul de aprobare și raportul de specialitate au fost publicate. Dezbaterea s-a desfășurat public, fără avertismente privind confidențialitatea și fără o ședință-maraton.
Suma era incomparabil mai mare: 4.428.855,51 lei, față de aproximativ 109.960 de lei în actualul dosar. Hotărârea din ianuarie a fost adoptată tot în unanimitate, cu 19 voturi pentru. Sibiu Independent a prezentat atunci proiectul și prejudiciul indicat de DNA.
Diferența politică este însă majoră. Dosarul din ianuarie privea contracte încheiate în perioada fostei administrații. Actualul dosar cercetează o situație produsă sub administrația condusă de Mircea Orlățan și poate ajunge să clarifice inclusiv rolul actualului primar și al persoanelor din aparatul său.
În ianuarie, constituirea ca parte civilă era susținută de actualul primar și viza recuperarea unui prejudiciu legat de fosta conducere. În iulie, când documentele cercetate privesc actuala administrație, același tip de hotărâre a provocat cinci ore și jumătate de dispute, încercări de restrângere a accesului publicului și avertismente adresate consilierilor.
Primarul a cerut ștergerea articolului și a amenințat că va căuta sursele în instanță
Pe parcursul ședinței, primarul Mircea Orlățan a acuzat în repetate rânduri existența unor „scurgeri” către Sibiu Independent. El a lăsat să se înțeleagă că ziarul ar fi publicat informații confidențiale sau chiar clasificate provenite din dosarul penal.
Sibiu Independent precizează că documentele pe baza cărora a fost redactat articolul din 29 iulie nu erau documente clasificate și nu proveneau din dosarul penal.
Era vorba despre documente administrative interne ale Primăriei Cisnădie, primite de redacție pe surse. Acestea priveau proiectul de hotărâre, raportul de specialitate și modul în care documentele au fost publicate, înlocuite și apoi șterse de pe platforma administrației locale.
După publicarea articolului, Mircea Orlățan l-a sunat pe autorul materialului, jurnalistul Călin Blaga, și i-a cerut să îl șteargă. După refuzul jurnalistului, primarul a invocat deschiderea unor procese prin care ar urma să afle cine sunt sursele Sibiu Independent.
Declarațiile au fost repetate și în pauzele ședinței-maraton din 30 iulie, în prezența mai multor martori. Mircea Orlățan a susținut că va cere în instanță identificarea persoanelor care au transmis documentele către redacție.
Protejarea surselor jurnalistice este una dintre garanțiile fundamentale ale libertății presei, recunoscută de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Jurnalistul își asumă răspunderea pentru informațiile publicate, însă identificarea forțată a unei surse poate fi justificată numai în situații excepționale, după o analiză strictă a necesității și proporționalității măsurii. CEDO consideră protecția surselor o condiție esențială a libertății presei.
În acest caz, interesul public este evident: documentele priveau folosirea banilor orașului, un posibil prejudiciu de aproape 110.000 de lei și eliminarea de pe ordinea de zi a unui proiect prin care Cisnădia putea solicita recuperarea acestor bani.
Acuzarea presei și presiunile pentru identificarea surselor nu oferă un răspuns la întrebarea esențială: de ce proiectul privind constituirea ca parte civilă a fost înlocuit și apoi șters de pe platforma Primăriei?
Fisură vizibilă între primar și consilierii USR–Forța Dreptei
Ședința din 30 iulie a făcut vizibilă o ruptură între primarul Mircea Orlățan și o parte importantă a consilierilor USR–Forța Dreptei care susțin actuala majoritate locală.
Aleșii locali au respins solicitarea de a elimina publicul, au criticat intervențiile juristului desemnat de primar, au cerut acces la documente și au votat în unanimitate un proiect față de care primarul și Virgiliu Briciu semnaseră un raport negativ.
Primarul a negat că ar avea ceva de ascuns și a susținut că a urmărit doar respectarea solicitărilor privind confidențialitatea.
Efectul concret al votului este însă clar: Orașul Cisnădie se constituie parte civilă și va putea solicita recuperarea eventualului prejudiciu, dacă ancheta penală va confirma existența acestuia.
