După mai bine de două decenii în care a construit discret afaceri de anvergură internațională, sibianul Robert Hanea se pregătește să investească 40 de milioane de euro în cumpărarea și restaurarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor. Dacă proiectul va fi dus până la capăt așa cum a fost anunțat, Hanea nu va reda Sibiului doar o clădire. Va lăsa orașului o moștenire culturală care ar putea traversa secolele, așa cum palatul și colecțiile baronului Samuel von Brukenthal au traversat deja peste 200 de ani.
Uneori, istoria unui oraș se schimbă printr-o hotărâre de Consiliu Local. Alteori, printr-un proiect european. Și, foarte rar, prin decizia unui singur om de a pune o parte din ceea ce a construit în timpul vieții sale în slujba comunității din care a plecat.
Robert Hanea, sibianul aflat la conducerea Therme Group, și-a anunțat intenția de a cumpăra fosta Mănăstire a Ursulinelor și de a investi, în total, 40 de milioane de euro în achiziționarea, consolidarea și restaurarea clădirii. Ansamblul ar urma să devină un centru european dedicat artei, patrimoniului cultural și educației, deschis sibienilor și turiștilor.
Deocamdată vorbim despre o intenție fermă, nu despre o investiție finalizată. Contractul nu a fost încă prezentat public, șantierul nu a început, iar într-o clădire monument istoric promisiunile sunt întotdeauna mai ușor de făcut decât lucrările.
Dar amploarea angajamentului nu poate fi ignorată.
Așa cum Sibiu Independent a arătat deja, proprietarul solicită 6,25 milioane de euro pentru ansamblul de pe strada General Magheru, iar restul până la 40 de milioane de euro ar urma să fie investit în consolidare, restaurare, renovare și transformarea sa într-un spațiu cultural.
Nu este un hotel. Nu este un centru comercial. Nu este încă un proiect imobiliar înghesuit în centrul istoric.
Este, cel puțin în forma anunțată, o investiție privată majoră în cultura Sibiului.
O clădire în care Sibiul a învățat timp de două secole
Fosta Mănăstire a Ursulinelor nu este o simplă clădire mare și scumpă din centrul orașului. Este un loc în care se suprapun aproape 300 de ani de istorie construită și mai bine de două secole de educație.
Ansamblul cuprinde 8.125 de metri pătrați de teren, clădirea fostului Colegiu Pedagogic „Andrei Șaguna”, un teren de sport și o altă construcție. Istoria locului merge însă mult mai adânc. În anul 1474, dominicanii au ridicat aici o biserică și o mănăstire. Ursulinele au ajuns la Sibiu în 1733, iar actuala clădire monahală a început să fie construită în anul următor.
În 1789 a fost deschisă aici Școala Normală. În perioada comunistă, clădirea a devenit sediul Liceului Pedagogic, iar după 1990 al Colegiului Pedagogic „Andrei Șaguna”. Mii de învățători, educatoare și profesori au trecut prin sălile și coridoarele sale.
Istoria completă a proprietății și condițiile vânzării au fost prezentate de Sibiu Independent în articolul publicat în 21 august.
O asemenea clădire nu poate fi judecată numai în metri pătrați și euro. Ea face parte din memoria colectivă a Sibiului.
Ideea lui Alexandru Chituță își poate găsi acum finanțatorul
Transformarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor într-un muzeu sau centru cultural nu apare pentru prima dată odată cu Therme Group.
În ianuarie 2025, Alexandru Constantin Chituță, pe atunci directorul Muzeului Național Brukenthal, a vorbit public despre intenția de a transforma ansamblul într-un muzeu al orașului. Planul său prevedea amenajarea unor spații expoziționale, depozite pentru patrimoniu și centre de conservare și restaurare.
În martie 2025, Chituță anunța că Muzeul Brukenthal era în discuții cu Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia și că se căutau soluții prin care statul român să cumpere clădirea și să o restaureze.
Banii publici nu au mai venit. Ministerul Culturii a renunțat la dreptul de preempțiune, iar Primăria Sibiu și Consiliul Județean au considerat că nu își pot asuma achiziția și costurile uriașe ale restaurării.
Dar ideea culturală a rămas.
Astăzi, viziunea formulată de Alexandru Chituță și proiectul anunțat de Robert Hanea converg aproape perfect. Primul a văzut în Mănăstirea Ursulinelor posibilul muzeu al Sibiului. Al doilea vine cu forța financiară și experiența managerială necesare pentru a transforma o asemenea viziune în realitate.
Ar fi o greșeală ca această convergență să fie ignorată. Therme Group ar trebui să discute cu specialiștii Muzeului Brukenthal, cu istoricii, arhitecții, restauratorii și reprezentanții comunității. Un centru cultural ridicat într-un asemenea loc nu trebuie construit numai cu bani. Trebuie construit și cu memorie.
Cine este Robert Hanea, omul rămas multă vreme în spatele afacerilor
Numele lui Robert Hanea este mai puțin cunoscut la Sibiu decât dimensiunea afacerilor pe care le conduce.
Nu este omul conferințelor locale, al fotografiilor făcute la fiecare inaugurare sau al discursurilor politice. A stat multă vreme în afara reflectoarelor, în timp ce proiectele sale creșteau în România, Germania, Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Asia și Orientul Mijlociu.
Hanea s-a născut în Transilvania, este originar din zona Sibiului și a absolvit Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. Contrar unor prezentări care îl numesc medic, Robert Hanea și-a început cariera în drept și deține un doctorat în drept obținut la Universitatea Comenius din Bratislava. Biografia sa oficială îl prezintă drept fondator, președinte și director general al Therme Group, companie cu sediul central la Viena. Grupul dezvoltă și operează destinații urbane de mari dimensiuni în care apa, natura, tehnologia, cultura și programele de sănătate sunt reunite în același concept.
Înainte de piscinele cu palmieri și de proiectele de miliarde, au fost instalațiile, energia și tehnologia.
Hanea a condus transformarea A-HEAT Allied Heat Exchange Technology AG, grup vienez specializat în instalații de răcire și schimb de căldură, cu activitate internațională. Therme Group este sprijinit tehnologic și financiar de A-HEAT, companie cu o istorie de aproximativ 80 de ani și operațiuni în mai multe țări.
Apoi a apărut întâlnirea cu arhitectul și antreprenorul german Josef Wund, omul care dezvoltase în Germania noul model al marilor complexe termale. Colaborarea lor s-a întins pe mai bine de două decenii.
Hanea nu a copiat pur și simplu conceptul german. L-a împins spre o scară globală.
De la apa geotermală din nordul Bucureștiului la un grup mondial
Therme București a fost inaugurat în 2016, după ce resursele geotermale din nordul Capitalei au fost integrate într-un proiect care combina relaxarea, sănătatea, divertismentul, botanica și tehnologia.
Pentru mulți români, Therme București este doar un loc cu piscine și palmieri. Pentru Robert Hanea a fost însă validarea unui model de infrastructură urbană care putea fi exportat.
De aici a început extinderea.
În 2024, Therme Group a cumpărat Therme Erding, considerat cel mai mare complex termal din lume. Tranzacția a fost susținută printr-o finanțare de 320 de milioane de euro. Ulterior, prin Therme Horizon, platformă realizată împreună cu fondul internațional CVC Capital Partners, grupul a avansat spre preluarea întregului portofoliu de centre create de Josef Wund în Germania.
În paralel, Therme Group a dezvoltat sau pregătește proiecte în Manchester, Toronto, Frankfurt, Washington, Dallas, Dubai, Incheon și Singapore.
La Washington este anunțată o investiție de mari dimensiuni în zona Poplar Point. Autoritățile americane au estimat că proiectul ar putea genera, în 25 de ani, venituri fiscale de 1,5 miliarde de dolari, mii de locuri de muncă în construcții și peste 700 de posturi permanente.
La Singapore, grupul a câștigat procedura pentru dezvoltarea unei destinații în zona Marina South, lângă Gardens by the Bay. La Dubai, proiectul prezentat public presupune grădini botanice suspendate și piscine amplasate într-o structură de aproximativ 100 de metri înălțime.
La Global Wellness Summit din Dubai, Hanea a afirmat că Therme ar putea primi între 100 și 120 de milioane de vizitatori la nivel mondial în următorii 15 ani. Ideea sa este că marile complexe termale trebuie să devină o infrastructură socială accesibilă, asemănătoare băilor publice ale orașelor romane, nu un lux rezervat celor bogați. Presa internațională de specialitate a prezentat pe larg această strategie.
Acesta este omul care se întoarce acum spre o clădire abandonată din centrul Sibiului.
Arta nu este o anexă a afacerilor sale
Pasiunea lui Robert Hanea pentru artă nu apare odată cu Mănăstirea Ursulinelor.
Despre el se vorbește în mediul cultural și ca despre un colecționar de artă, chiar dacă dimensiunea și componența colecției sale private nu sunt prezentate într-un catalog public. Ceea ce poate fi însă verificat este modul în care această pasiune a fost transformată într-o componentă instituțională a grupului.
În 2017, Therme Group a lansat Therme Art, structură care lucrează cu artiști, arhitecți și organizații culturale din întreaga lume. Programul comandă instalații artistice, organizează forumuri și integrează arta în proiectele Therme, în afara zidurilor convenționale ale muzeelor.
Therme Art a investit în Superblue, centrul de artă imersivă din Miami care prezintă lucrări realizate de artiști precum James Turrell, Es Devlin și colectivul japonez teamLab. Parteneriatul a fost anunțat în 2021, Therme Group explicând atunci că arta trebuie pusă în centrul noilor proiecte urbane.
Grupul a cumpărat și pavilionul Serpentine din 2021, realizat de studioul Counterspace, și a colaborat cu artiști și arhitecți internaționali prin proiecte prezentate la Londra, Miami, Manchester și în alte mari orașe.
Hanea a fost implicat și în structura de sprijin financiar a Kennedy Center for the Performing Arts din Washington, una dintre instituțiile culturale importante ale Statelor Unite.
La Sibiu, Therme Forum a adus, timp de mai mulți ani, arhitecți, artiști și specialiști internaționali în cadrul Festivalului Internațional de Teatru.
Așadar, intenția de a transforma Mănăstirea Ursulinelor într-un centru de artă nu este un capriciu apărut peste noapte. Este continuarea unei direcții cultivate de ani întregi.
Hanea și Brukenthal. O comparație care se va verifica în timp
Comparația cu Samuel von Brukenthal este inevitabilă, dar trebuie făcută cu măsură.
Brukenthal și-a construit palatul în secolul al XVIII-lea și a adunat o colecție de peste 1.000 de picturi, aproximativ 1.000 de gravuri, mii de planșe, cărți, monede, minerale și antichități. Prin testament, palatul și colecțiile sale au fost destinate folosului public. Muzeul deschis în 1817 a devenit una dintre instituțiile fundamentale ale Sibiului și primul muzeu public de pe teritoriul actual al României.
Brukenthal nu a putut ști exact cum va arăta orașul peste două secole. Dar a înțeles că un palat și o colecție încuiate într-o familie mor odată cu familia, în timp ce o colecție deschisă publicului poate construi identitatea unui oraș.
Robert Hanea se află astăzi în fața unei alegeri asemănătoare ca miză, nu ca epocă și nici ca statut.
Poate cumpăra o clădire monument istoric, o poate restaura și o poate transforma într-un spațiu cultural accesibil publicului. Poate aduce la Sibiu expoziții internaționale, artă contemporană, educație, cercetare și tehnologie. Poate crea inclusiv acel muzeu al orașului imaginat de Alexandru Chituță.
Dar comparația cu Brukenthal nu va fi decisă de suma investită și nici de comunicatele de presă. Va fi decisă de ceea ce va rămâne peste 50, 100 sau 200 de ani.
Va fi centrul cu adevărat deschis comunității? Va avea o colecție permanentă? Va proteja memoria școlii și a mănăstirii? Va exista o formulă juridică prin care destinația culturală să fie garantată și după dispariția actualilor proprietari? Va putea un copil din Sibiu să intre acolo fără ca arta să devină un privilegiu?
Aceste întrebări nu diminuează gestul. Îi arată adevărata dimensiune.
Un sibian care poate reda orașului mai mult decât o clădire
Sibiul a produs de-a lungul timpului oameni care au plecat, au construit cariere și averi în alte părți ale lumii și au rămas apoi doar nume într-o fotografie de promoție.
Robert Hanea poate alege un alt drum.
După ce a ridicat Therme București, a cumpărat mari complexe termale în Germania și a deschis proiecte pe trei continente, se întoarce spre locul din care a plecat. Nu cu o donație simbolică. Nu cu o sponsorizare pentru un eveniment de trei zile. Ci cu perspectiva unei investiții de 40 de milioane de euro într-o clădire care a format generații de sibieni.
Dacă proiectul va fi realizat cu respect pentru patrimoniu, cu transparență și cu acces real pentru comunitate, Robert Hanea nu va salva doar fosta Mănăstire a Ursulinelor.
Va reda Sibiului o parte din propria memorie.
Iar dacă va avea înțelepciunea de a garanta că acest spațiu va rămâne cultural și public peste generații, atunci comparația cu Samuel von Brukenthal nu va mai părea deloc exagerată.
Brukenthal a lăsat orașului un palat și o colecție care au traversat două secole.
Robert Hanea are acum șansa să lase Sibiului următorul său mare reper cultural.
Călin Blaga
Sibiu Independent
