Podul acoperit din Gura Râului, cunoscut și sub numele de „Podul Morii”, este unul dintre cele două obiective cu statut de monument istoric din comună. Povestea sa și a vechilor mori de pe Cibin a fost prezentată de președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, în cadrul campaniei „Oameni și locuri de poveste”.
Profesorul de istorie Dumitru Cîmpean, de la Școala Gimnazială „Aurel Decei” din Gura Râului, este unul dintre cei care păstrează și transmit mai departe istoria locului.
Înainte să ajungă dascăl, acesta a absolvit Tehnologia Construcțiilor de Mașini la Brașov, în 1987, și a lucrat la Secția de Sculărie a Întreprinderii Mecanice din Mediaș.
„Am absolvit Tehnologia Construcțiilor de Mașini, la Brașov, în 1987, iar stagiatura am făcut-o la Mediaș. Produceam componente inclusiv pentru celebrele Oltcit-uri”, povestește Dumitru Cîmpean.
Ulterior a urmat Facultatea de Istorie a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A predat desen și educație tehnologică, a fost director al căminului cultural și apoi director al școlii din Gura Râului.
Un pod de peste 12 metri construit fără picior de sprijin în albia râului
Profesorul spune că Gura Râului are două monumente istorice importante: Biserica Mică, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, și podul acoperit, cunoscut de localnici drept „Podul Morii”.
Construit în secolul al XIX-lea, podul se remarcă prin sistemul de „grinzi cu zăbrele”, care a permis realizarea unei construcții cu o lungime de peste 12 metri fără un picior de susținere amplasat în albia apei.
„În Ardeal mai sunt doar câteva construite după principiul «grinzilor cu zăbrele», care a permis realizarea unui pod lung de peste 12 metri, fără picior de sprijin în albia apei”, explică Dumitru Cîmpean.
Podul asigura legătura cu o moară amplasată pe malul Cibinului, care s-a aflat la un moment dat în proprietatea bisericii evanghelice din Cristian.
Profesorul citează monografia scrisă în anul 1896 de preotul Ioachim Muntean, potrivit căreia moara a fost cumpărată în 1858 de preotul Ioan Arsenie, pentru 3.200 de florini, împreună cu podul acoperit.
„Gurănilor le veneau banii pe apă”
Apa Cibinului era folosită în trecut pentru a pune în mișcare joagăre, pive pentru postav sau ulei și mori de cereale. De aici s-a născut și expresia potrivit căreia „gurănilor le veneau banii pe apă”.
Una dintre mori a ajuns în proprietatea lui Cornel Arsenie și a rămas cunoscută drept „Moara lui Cornel”.
„Pe atunci, în Gura Râului funcționau patru mori pe apă, iar morarii umblau prin sat cu carul tras de boi pentru a strânge sacii cu grăunțe și, mai apoi, pentru a aduce făina. Aveau la cornul boului un «clopot morăresc», legat cu o funie, care anunța că morarul a venit după măciniș”, povestește profesorul.
După cel de-al Doilea Război Mondial, joagărele au fost oprite, iar morile au mai funcționat până spre finalul anilor ’70. Construirea barajului pentru alimentarea cu apă a municipiului Sibiu a schimbat definitiv vechiul mod de folosire a apelor Cibinului.
Podul, loc de întâlnire pentru generații de gurăni
Podul acoperit nu a fost doar o cale de acces spre moară. A devenit, în timp, un loc important pentru viața comunității.
Aici se jucau copiii, iar în perioadele de post, când nu se organiza joc în Pavilion, se întâlneau tinerii înainte de a porni spre „Calea Domnilor” sau „Măial”.
Potrivit lui Dumitru Cîmpean, pe acest drum obișnuia să treacă și poetul George Coșbuc în perioada în care era găzduit de preotul Manta și urca de-a lungul Cibinului spre Vârtochele.
Podul restaurat de „Ambulanța pentru Monumente”
Podul de lemn a fost restaurat recent cu ajutorul voluntarilor „Ambulanței pentru Monumente”. În proiect s-au implicat Primăria și Consiliul Local Gura Râului, familia Radu, proprietara podului, precum și voluntari din comună.
Dumitru Cîmpean consideră că monumentul poate deveni și mai mult un punct de atracție culturală și turistică.
„Este perfect pentru a adăposti expoziții etnografice și evenimente culturale. Lumea a auzit de el, este curioasă să-l vadă și să-i afle povestea”, spune profesorul, care își dorește inclusiv organizarea unei „Zile a Podului”.
În gospodăria familiei Cîmpean se păstrează și două clopote morărești turnate în anul 1848, care erau odinioară legate la cornul boilor. Astăzi, acestea nu mai anunță venirea morarului cu făina, ci îi cheamă la masă pe turiștii veniți să descopere gastronomia și poveștile din Gura Râului.
Povestea a fost prezentată de președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, în campania „Oameni și locuri de poveste”, dedicată comunităților, patrimoniului și oamenilor din județul Sibiu.
Apa trece, podul rămâne. La Gura Râului, banii veneau pe apă, iar vorba era „sămnătură”.
