Noi documente publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată dimensiunea exactă a aparatului represiv comunist cu puțin peste un an înainte de Revoluția din decembrie 1989. La data de 24 septembrie 1988, Securitatea Județeană Sibiu avea 165 de cadre, dintre care 36 erau femei. Documentele provin din dosarul A.C.N.S.A.S. Cab I.V.40 – Cabinet Iulian Vlad.
Datele făcute publice de CNSAS permit conturarea unei imagini de ansamblu asupra Departamentului Securității Statului (DSS) la finalul regimului comunist, dar oferă și informații precise despre dimensiunea aparatului de Securitate existent în fiecare județ.
În tabelul original, la poziția corespunzătoare Securității Județene Sibiu, sunt înscrise 165 de cadre existente.
Dintre acestea, 36 erau femei, reprezentând 21,81% din întregul efectiv al structurii sibiene. Prin urmare, restul de 129 de cadre erau bărbați.
Sibiul avea un aparat de Securitate important numeric
Cele 165 de cadre plasau Sibiul în categoria județelor în care Securitatea dispunea de efective importante.
Raportat la cele 40 de inspectorate județene, efectivul de la Sibiu era peste media existentă la nivel național pentru structurile județene.
Documentele nu explică motivele pentru care numărul de cadre varia considerabil de la un județ la altul, însă distribuția arată diferențe importante în funcție de zonele țării, centrele industriale, universitare sau regiunile considerate sensibile de regimul comunist.
Structurile teritoriale ale Securității aveau rolul de a asigura supravegherea informativă directă a populației, instituțiilor și principalelor obiective economice.
Peste o cincime dintre cadrele Securității din Sibiu erau femei
Unul dintre principalele obiective ale situației statistice întocmite la 24 septembrie 1988 era tocmai evidențierea personalului feminin din Departamentul Securității Statului.
La Sibiu erau încadrate 36 de femei dintr-un total de 165 de cadre, ceea ce reprezenta o pondere de 21,81%.
Procentul era peste media structurilor teritoriale ale Securității, unde femeile reprezentau 18,55% din efective.
La nivel național, în întregul aparat al DSS erau încadrate 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.
Accesul femeilor la funcții de conducere era însă extrem de redus. Din cele 2.297 de femei existente în întregul sistem, numai 22 ocupau funcții de conducere.
Aproape 14.630 de angajați în întregul sistem al Securității
Cele două documente publicate de CNSAS arată că, la finalul anilor ’80, întregul aparat al Departamentului Securității Statului număra 14.629 de angajați.
Dintre aceștia, 6.023 lucrau în aparatul central al DSS, 2.737 făceau parte din Trupele de Securitate, iar 5.869 erau încadrați în aparatul teritorial, format din structurile celor 40 de județe și Securitatea Municipiului București.
În acest total era inclus și personalul muncitor civil, aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar.
Această categorie cuprindea, între altele, muncitori și tehnicieni care întrețineau tehnica operativă, șoferi, personal administrativ, specialiști în telecomunicații, personal al laboratoarelor, tipografiilor și activităților de secretariat.
Interceptări, filaj, contraspionaj și controlul corespondenței
Securitatea era organizată pe mai multe linii operative, fiecare având atribuții distincte.
Structurile de informații interne urmăreau populația din punct de vedere politic, social și ideologic, în timp ce alte compartimente supravegheau întreprinderile, uzinele, combinatele și celelalte obiective economice.
Direcția de contraspionaj monitoriza reprezentanțele străine și persoanele suspectate de legături cu servicii externe.
Unitatea Specială „T”, responsabilă de interceptări și tehnică operativă, avea la nivel central 466 de angajați, iar Unitatea Specială „F”, care desfășura activități de filaj și urmărire directă, avea 745 de angajați.
Unitatea Specială „S”, implicată în controlul corespondenței scrise, dispunea de 356 de angajați la nivel central. În teritoriu, astfel de activități erau realizate prin servicii și compartimente speciale existente în inspectoratele județene.
O diferență între prezentarea CNSAS și documentul original pentru Sibiu
În prezentarea care însoțește publicarea datelor apare, în lista județelor, cifra de 144 de cadre pentru Securitatea Județeană Sibiu, dintre care 25 de femei.
Documentul original fotografiat și publicat de CNSAS indică însă, pe rândul „S.J. SIBIU”, 165 de cadre existente, dintre care 36 de femei, respectiv 21,81%.
Din acest motiv, SIBIU INDEPENDENT a utilizat cifrele înscrise direct în documentul original datat 24 septembrie 1988.
Datele oferă astfel o imagine concretă asupra dimensiunii aparatului represiv existent în județul Sibiu în ultimii ani ai regimului Nicolae Ceaușescu: 165 de cadre ale Securității pentru județul Sibiu, cu puțin peste un an înainte de prăbușirea regimului comunist.
