În Austria, o fabrică prelucrează serpentină și produce oxid și hidroxid de magneziu încă din 1991. Fotografiile uzinei de la Breitenau oferă un reper concret pentru discuția din Mărginimea Sibiului, unde MPI Magnesium propune exploatarea resursei de la Valea Dobra și construirea unei unități de procesare.
În localitatea Breitenau am Hochlantsch, din sud-estul Austriei, funcționează fabrica MAGNIFIN Magnesiaprodukte. Compania a fost înființată în 1990, iar producția de hidroxid de magneziu a început în 1991. Unitatea folosește serpentină ca materie primă pentru produse destinate industriei. Din 2022, MAGNIFIN face parte integral din grupul Huber Advanced Materials.
Uzina produce hidroxid de magneziu, utilizat inclusiv ca aditiv ignifug fără halogeni pentru cabluri și materiale plastice. În portofoliul său se află și oxidul de magneziu, silicatul de sodiu și silicea activă. Fabrica funcționează la adresa Magnesitstraße 40, pe o stradă al cărei nume se traduce prin „Strada Magnezitului”.
O fabrică existentă, supusă controalelor de mediu
Instalația MAGNIFIN figurează în evidențele austriece ale unităților industriale supuse regimului european IPPC. Programul de inspecție publicat de autoritățile din landul Stiria prevede pentru această instalație un interval de trei ani între controalele de mediu. Compania deține și certificarea ISO 14001 pentru managementul de mediu.
În procesul industrial folosit la Breitenau, serpentina este tratată pentru separarea compușilor de magneziu, iar acidul clorhidric este recuperat și reintrodus în proces. Aceste informații descriu tehnologia fabricii austriece. Ele nu înseamnă că viitoarea unitate propusă în județul Sibiu ar avea exact aceleași instalații, capacități sau fluxuri de producție.
Ce propune MPI în Mărginimea Sibiului
Proiectul MPI Magnesium pornește de la resursa de serpentină din perimetrul Valea Dobra, lângă Rășinari. Compania intenționează să lege exploatarea de o unitate industrială care să producă oxid și hidroxid de magneziu de înaltă puritate. În prezentările sale, MPI vorbește și despre o etapă ulterioară în care ar putea fi obținut magneziu metalic.
MPI arată că pentru diferite componente ale proiectului a lucrat cu organizații specializate în evaluarea resurselor, analize de laborator și dezvoltarea proceselor tehnologice. Printre cele menționate de companie se numără SRK Consulting, GEO PROMIN, ALS, Universitatea Tehnică din Freiberg, MEAB Chemie Technik și ANDRITZ.
O parte dintre lucrările de cercetare sunt legate de SUSMg2, proiect dedicat dezvoltării producției de magneziu și oxid de magneziu în Europa. Universitatea Tehnică din Freiberg îl include între proiectele sale din perioada 2026–2027, în cadrul EIT RawMaterials. Este vorba despre dezvoltare și validare tehnologică, nu despre o fabrică MPI aflată deja în funcțiune.
La Săliște, terenul cerut pentru fabrică a fost refuzat
Comparația cu Austria apare într-un moment decisiv pentru amplasamentul propus de MPI în județul Sibiu. Luni, 28 septembrie, Consiliul Local Săliște a respins în unanimitate cererea companiei de concesionare a unui teren de 100.000 de metri pătrați pentru unitatea de procesare. Hotărârea privește terenul de la Săliște și nu anulează licența de exploatare pentru perimetrul Valea Dobra.
La Rășinari, administrația locală pregătește consultarea cetățenilor cu privire la exploatarea minieră. Primarul Bogdan Bucur a propus un referendum, iar proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în Consiliul Local miercuri, 30 septembrie. Primăria a precizat că votul ar avea caracter consultativ.
Fabrica de la Breitenau funcționează de peste 30 de ani într-o localitate aflată, la rândul ei, într-o zonă montană. Prelucrează serpentină și obține produse pe bază de magneziu pentru industrie. Este un exemplu concret al tipului de activitate despre care se discută acum în Mărginimea Sibiului, într-un moment în care fabrica MPI există doar ca proiect, iar terenul solicitat la Săliște a fost refuzat.
Fotografiile din Austria arată o activitate industrială reală: clădiri de producție, instalații, spații de depozitare și transport de marfă. Ele nu reprezintă proiectul fabricii de la Săliște și nu arată cum ar urma să fie construită aceasta. Oferă însă locuitorilor din Mărginimea Sibiului un reper vizual concret pentru discuția despre viitoarea investiție.
